PROFESII URBANE: Agricultorul care face 80 000 de lei pe sezon si care poate intra in minus la fel de mult

De e frig, de bate vintul intotdeauna il vezi ca munceste pamintul. Se scoala la ora cinci dimineata si uita sa bea un ceai dar se apuca deodata de unealta principala care este sapa. Niciodata nu il vezi trist, “nu se va face roada cind esti intristat si suparat”, asa spune el. Ghenadie Rotaru este proprietarul gospodăriei ţărăneşti cu acelaşi nume, e harnic cum mai rar întilneşti, în plus, e un domn de succes, căreia îi place ceea ce face.
 
- Satul dvs. natal e Taraclia?
 
 Aici e casa mea, dar m-am născut în Causeni. Mama mea locuieşte acolo. După ce am absolvit tehnicumul din Camenca, unde am făcut cunoştinţă cu sotia, am lucrat acolo doi ani laborant, apoi, împreună cu soţia, am venit încoace.
 
- De ce aţi ales agricultura şi nu medicina sau pedagogia?
 
Aşa a fost să fie, doar pe atunci mai mult hotărau părinţii, aşa că am devenit agronom pomilegumicultor. Nu regret că toată viaţa mea a trecut în câmp. În schimb, îi sunt recunoscătoare destinului că agricultura m-a hrănit pe mine.
 
- Cum aţi decis să începeţi o afacere independentă, mai ales, lucrind pămintul?
 
E meritul soţiei mele, ea a dorit foarte mult. Cind lucram în sovhoz, pentru noi decideau alţii, ţi se da salariul, ţi se aducea carne, salam la sărbători. Aşa a fost, în perioada deficiturilor noi eram aprovizionaţi. Însă soţia a dorit să lucreze singura, avea în singe această independenţă. Cind s-a destrămat întreprinderea, mulţi n-au reuşit să-şi găsească un loc şi s-au dus care încotro. Eu i-am propus să ne ocupăm cu vinzarea-cumpărarea: vom pleca şi vom cumpăra, apoi vom vinde, va fi mai uşor. Ea a spus că noi am fost învăţaţi să creştem piine. Cu încetul, hectar după hectar, am procurat pămint. Soţia m-a învăţat multe lucruri. Muncea foarte mult, totul era bine de nu apărea o problemă.
 
- Cu ce aţi început?
 
Cu 3 hectare — două cote ale noastre pe care creşteam harbuji. În prezent, avem 20, alte 10 luăm în arendă. Avem şi maşini agricole, avem sere de rosii, castraveti, etc, tot ce este legat de pamint.
 
- Ce bani aveti din aceasta munca?
 
Intotdeauna auzeam de la parinti care imi ziceau sa fii agricultor la sat e dificil si asta pentru ca nu te pui cu natura, azi cistigi peste citeva zile poti pierde. Daca nu ploua nu se face nimic, e seceta si nici o legume nu creste. Daca incerci sa-ti faci un business din agricultuta trebuie sa fii foarte atent, sa studiezi datele meteo, sa tii cont de anotimp si sa nu te bazezi pe spusele vecinilor sau a batrinilor.  Ca sa ajung la salariu pot sa spun ca toamna trecuta mi-a iesit 70 000 de lei pe sezon, iar toamna aceasta mai putin, dar nici nu am inteles nimic din bani. Multe cheltuieli sunt.
 
- La ce vă trebuie toate acestea?
 
 Nici eu nu ştiu. Mulţi îmi spun: la ce îţi trebuie? Nu vreau să trăiesc ca alţii. Munca te face om, fara ea as fi pierdut. Nu imi vad rostul.
 
- Ce planuri aveţi?
 
La primăvară vom începe să construim un depozit ca să păstrăm în el porumbul, floarea-soarelui, care au rodit bine. Nu aveam unde le păstra, a trebuit să le vindem dintr-o dată şi nu prea scump.
 
 
- Ce este cel mai greu in munca de agricultor?
 
Este o munca fizica si uneori ajungi seara cind te doare spatele. Altceva ar fi cind nu putem munci din cauza ploilor puternice sau a lapovitei, a grindinei…( suspina), atunci cind ne bate Dumnezeu pentru pacatele noastre. Mai exista si invidia vecinilor care iti zimbesc pe la spate dar ca atare iti doresc raul.
 
-Cind va veti considera un om implinit?
 
Atunci cind voi ajunge la virsta de 88 de ani cu 30 de nepotei in jurul meu si le voi citi cum se plnteaza rosiile, castravetii, ardeii. Fie ca acest lucru va ajunge si un hobby pentru ei dar macar sa-mi fure un pic din profesia mea.