Rusafoni! Putin vă cheamă pe Marte! Slavă Matușcăi Rasseia, pe altă planetă!
Un român de 29 de ani, patron de firmă de construcţii în Italia, s-a înscris în controversatul proiect olandez de colonizare a planetei Marte. Are o şansă la 6.000 să fie „recrutat”, dar se bazează pe tinereţe şi pe rezistenţă.
Peste 200.000 de pământeni din 140 de ţări sunt gata să părăsească planeta albastră şi să se mute pe cea roşie, chiar dacă nu ştiu ce vor găsi acolo. 17 dintre aspiranţii la un bilet doar dus către Marte sunt români, iar printre ei se numără şi un oltean din Drobeta Turnu Severin, plecat acum 13 ani în Italia.
Dacă va trece în etapa următoare, George Valentin Hruby va intra într-un proces intens de pregătire, alături de alţi 40 de „cosmonauţi”, timp în care va fi plătit şi va trebui să înveţe limba rusă. În 2023, cea mai bună echipă va avea şansa să plece în aventura vieţii, care va dura 210 zile şi în timpul căreia e posibil să moară în 600 de feluri.
„O să-i las iubitei toţi banii câştigaţi”
George Valentin a părăsit acum 13 ani Severinul natal pentru a-şi face un rost în Italia. Locuieşte în Marche, o regiune din centrul ţării, pe malul Mării Adriatice, unde a reuşit să-şi deschidă propria firmă de construcţii. De mic a fost pasionat de planete şi de spaţiu şi chiar a fost tentat de o carieră în domeniu, numai că situaţia financiară nu i-a permis.
„Părinţii mei nu au stat prea bine, de aceea am venit să muncesc în Italia. Ulterior, am vrut să fac facultatea aici pentru a deveni pilot de linie, dar mă costă 65.000 de euro!”, e resemnat olteanul. Aşa că singura şansă de a pune vreodată piciorul pe altă planetă este proiectul „Mars One”, despre care a aflat întâmplător de la televizor.
George, creativ şi în munca sa „de pe Pământ”
Pentru unii poate fi o joacă, dar spune că el e „singurul nebun care ar pleca pe Marte şi singur” şi chiar s-a lăsat de fumat pentru a avea mai multe şanse. „Oricum, mulţi cred că nu au înţeles că nu mai este cale de întoarcere. Am o şansă la 6.000 de a fi ales, dar sunt mulţi care depăşesc 40 de ani. Nici nu ştiu de ces-au mai înscris, întrucât prima expediţie o să fie în 2023, dar o să aibă 50 de ani şi nu o să mai fie buni de nimic”, e optimist George.
De când şi-a anunţat familia că pleacă în spaţiu, mama şi surorile îl ironizează continuu. „Spun că oricum eu sunt căzut de pe Marte şi nu o să am eu norocul ăsta, din 150.000 de participanţi”. Cel mai mult suferă iubita lui, dar George s-a gândit la despăgubiri. „Oricum, eu decid pentru viitorul meu şi i-am promis că toţi banii pe care o să-i câştig în cei zece ani cât o să lucrez pentru Mars One o să-i las ei şi copilului. Nu se ştie exact cât va fi, însă nu cred că ne dau minimul pe economie”.
Viitorii marţieni, controlaţi la sânge
Primul zbor pe Marte va costa 6 miliarde de dolari, bani pe care cei de la „Mars One” speră să îi obţină din donaţii şi din drepturile de difuzare a documentarului despre pregătirea candidaţilor pentru colonizarea Planetei Roşii. Înscrierile tocmai s-au încheiat, urmând ca până la sfâşitul anului, compania să aleagă 40 de persoane care vor trece printr-un interviu cu comisia Mars One, o vizită medicală drastică cu unul dintre cei mai buni specialişti din lume, plus o emisiune televizată, în care să demonstreze că merită să meargă mai departe.
După un program intensiv care ar trebui să-i pregătească pentru viaţa dură de pe Marte, cei mai buni patru „marţieni” vor avea şansa să rămână în istorie ca fiind primii oameni care au pus piciorul pe Marte şi au rămas acolo pentru tot restul vieţii. Povestea nu se încheie în momentul în care va decola primul echipaj, spun organizatorii, care vor continua să trimită din ce în ce mai multe echipaje acolo, pentru colonizarea planetei.
Deşi specialişti din toată lumea spun că proiectul are şanse minime de reuşită, olandezii de la „Mars One” au făcut un studiu de fezabilitate şi spun că tehnologia de care au nevoie pentru a-l pune în aplicare deja există, însă este foarte scumpă. Aceasta va ajuta la combaterea pe cât posibil a radiaţiilor, furtunilor solare şi a temperaturilor care pot coborî şi până la -150 de grade.
Procreerea, interzisă în spaţiu!
Pentru că există riscul de pierdere musculară în cazul celor care petrec o lungă perioadă în zone fără gravitaţie, astronauţii vor urma un program strict de exerciţii fizice înainte şi în timpul expediţiei, dar şi un regim alimentar special, în cele şapte luni cât va dura călătoria în spaţiu. Câţiva medici vor însoţi echipajul, în cazul în care un membru se îmbolnăveşte sau suferă un accident. Marte nu este, sau cel puţin nu în primii ani de colonizare, un spaţiu potrivit pentru creşterea copiilor, în principal din cauza facilităţilor medicale reduse.
Inclusiv abilitatea oamenilor de a concepe pe Marte este sub semnul întrebării. „Mars One îi va sfătui oricum pe locuitorii de pe Marte să nu încerce să aibă copii. Aceasta va fi o chestiune importantă de cercetare”, spun organizatorii. În capsulele în care vor locui „marţienii” vor fi aduse panouri solare şi mâncare, precum şi dispozitive pentru procesarea apei de pe planetă. Printre facilităţile promise de Mars One se numără şi acesul nelimitat la Internet sau alte mijloace de comunicare, care să le permită coloniilor să păstreze legatura cu prietenii şi familia rămasă pe Pământ.
Cercetător român: „Viaţa primilor colonişti va fi extrem de spartană”
Virgiliu Pop, cercetător ştiintific în cadrul Agenţiei Spaţiale Române, care în anul 2011 am fost comandantul primei expediţii de simulare marţiană RoMars2011, în SUA, este sceptic că oamenii vor pune piciorul pe Planeta Roşie în 2023. Principalele obstacole nu sunt cele tehnologice, ci financiare, crede expertul român.
„Omenirea a avut tehnologia de a călători pe lună în anii `60-`70; Din moment ce programul lunar Apollo a fost unul cu profunde valenţe politice, acesta a luat sfârşit odată ce şi-a atins scopul politic. Tehnologia este într-o continua evoluţie; scepticismul în acest caz priveşte mai degrabă finanţele. Este incredibil de greu să strângi acele şase miliarde de dolari”.
Deşi Marte este planeta cea mai asemănătoare cu Terra, condiţiile de locuit ale Planetei Roşii nu sunt propice vieţii, iar viaţa primilor colonişti marţieni nu va fi una de lux, ci extrem de spartană, fiind parte din fermecul de a fi pioner.
„Temperatura variază între -153 de grade – minima de la poli – şi +20 de grade – la Ecuator. Presiunea atmosferică e foarte joasă, iar atmosfera, extrem de săracă, deşi există nori, vânt şi chiar furtuni. Oxigen şi apă există, dar acestea trebuie extrase, nu sunt libere. Pentru a putea supravieţui pe Marte, omenirea va trebui să combine resursele naturale de acolo cu tehnologia adusă de pe Terra, iar multe dintre cele de trebuinţă vor fi extrase şi prelucrate in situ”.
Cât despre Internet pe Marte, nu e chiar o idee de domeniul SF, însă o conversaţie în timp real este prea mult chiar şi pentru viteza luminii, conchide omul de ştiinţă.
Condiţii de recrutare: nefumători şi sănătoşi la cap
Astronauţii trebuie să aibă minimum 18 ani, să fie inteligenţi, creativi, stabili psihologic, foarte sănătoşi şi să cunoască o limbă străină. Nu trebuie să fie fumători sau dependenţi de droguri, alcool sau fumat, iar vederea trebuie să fe perfectă la ambii ochi. Tensiunea arterială nu trebuie să treacă de valoarea de 14/9, iar înălţimea trebuie să fie cuprinsă între 1.57 şi 1.90. Nu în ultimul rând, astronauţii trebuie să aibă capacitatea de a găsi soluţii în situaţii neprevăzute şă să aibă cunoştinţe din arii foarte diverse de interes.
Peste 200.000 de pământeni din 140 de ţări sunt gata să părăsească planeta albastră şi să se mute pe cea roşie, chiar dacă nu ştiu ce vor găsi acolo. 17 dintre aspiranţii la un bilet doar dus către Marte sunt români, iar printre ei se numără şi un oltean din Drobeta Turnu Severin, plecat acum 13 ani în Italia.
Dacă va trece în etapa următoare, George Valentin Hruby va intra într-un proces intens de pregătire, alături de alţi 40 de „cosmonauţi”, timp în care va fi plătit şi va trebui să înveţe limba rusă. În 2023, cea mai bună echipă va avea şansa să plece în aventura vieţii, care va dura 210 zile şi în timpul căreia e posibil să moară în 600 de feluri.
„O să-i las iubitei toţi banii câştigaţi”
George Valentin a părăsit acum 13 ani Severinul natal pentru a-şi face un rost în Italia. Locuieşte în Marche, o regiune din centrul ţării, pe malul Mării Adriatice, unde a reuşit să-şi deschidă propria firmă de construcţii. De mic a fost pasionat de planete şi de spaţiu şi chiar a fost tentat de o carieră în domeniu, numai că situaţia financiară nu i-a permis.
„Părinţii mei nu au stat prea bine, de aceea am venit să muncesc în Italia. Ulterior, am vrut să fac facultatea aici pentru a deveni pilot de linie, dar mă costă 65.000 de euro!”, e resemnat olteanul. Aşa că singura şansă de a pune vreodată piciorul pe altă planetă este proiectul „Mars One”, despre care a aflat întâmplător de la televizor.
George, creativ şi în munca sa „de pe Pământ”
Pentru unii poate fi o joacă, dar spune că el e „singurul nebun care ar pleca pe Marte şi singur” şi chiar s-a lăsat de fumat pentru a avea mai multe şanse. „Oricum, mulţi cred că nu au înţeles că nu mai este cale de întoarcere. Am o şansă la 6.000 de a fi ales, dar sunt mulţi care depăşesc 40 de ani. Nici nu ştiu de ces-au mai înscris, întrucât prima expediţie o să fie în 2023, dar o să aibă 50 de ani şi nu o să mai fie buni de nimic”, e optimist George.
De când şi-a anunţat familia că pleacă în spaţiu, mama şi surorile îl ironizează continuu. „Spun că oricum eu sunt căzut de pe Marte şi nu o să am eu norocul ăsta, din 150.000 de participanţi”. Cel mai mult suferă iubita lui, dar George s-a gândit la despăgubiri. „Oricum, eu decid pentru viitorul meu şi i-am promis că toţi banii pe care o să-i câştig în cei zece ani cât o să lucrez pentru Mars One o să-i las ei şi copilului. Nu se ştie exact cât va fi, însă nu cred că ne dau minimul pe economie”.
Viitorii marţieni, controlaţi la sânge
Primul zbor pe Marte va costa 6 miliarde de dolari, bani pe care cei de la „Mars One” speră să îi obţină din donaţii şi din drepturile de difuzare a documentarului despre pregătirea candidaţilor pentru colonizarea Planetei Roşii. Înscrierile tocmai s-au încheiat, urmând ca până la sfâşitul anului, compania să aleagă 40 de persoane care vor trece printr-un interviu cu comisia Mars One, o vizită medicală drastică cu unul dintre cei mai buni specialişti din lume, plus o emisiune televizată, în care să demonstreze că merită să meargă mai departe.
După un program intensiv care ar trebui să-i pregătească pentru viaţa dură de pe Marte, cei mai buni patru „marţieni” vor avea şansa să rămână în istorie ca fiind primii oameni care au pus piciorul pe Marte şi au rămas acolo pentru tot restul vieţii. Povestea nu se încheie în momentul în care va decola primul echipaj, spun organizatorii, care vor continua să trimită din ce în ce mai multe echipaje acolo, pentru colonizarea planetei.
Deşi specialişti din toată lumea spun că proiectul are şanse minime de reuşită, olandezii de la „Mars One” au făcut un studiu de fezabilitate şi spun că tehnologia de care au nevoie pentru a-l pune în aplicare deja există, însă este foarte scumpă. Aceasta va ajuta la combaterea pe cât posibil a radiaţiilor, furtunilor solare şi a temperaturilor care pot coborî şi până la -150 de grade.
Procreerea, interzisă în spaţiu!
Pentru că există riscul de pierdere musculară în cazul celor care petrec o lungă perioadă în zone fără gravitaţie, astronauţii vor urma un program strict de exerciţii fizice înainte şi în timpul expediţiei, dar şi un regim alimentar special, în cele şapte luni cât va dura călătoria în spaţiu. Câţiva medici vor însoţi echipajul, în cazul în care un membru se îmbolnăveşte sau suferă un accident. Marte nu este, sau cel puţin nu în primii ani de colonizare, un spaţiu potrivit pentru creşterea copiilor, în principal din cauza facilităţilor medicale reduse.
Inclusiv abilitatea oamenilor de a concepe pe Marte este sub semnul întrebării. „Mars One îi va sfătui oricum pe locuitorii de pe Marte să nu încerce să aibă copii. Aceasta va fi o chestiune importantă de cercetare”, spun organizatorii. În capsulele în care vor locui „marţienii” vor fi aduse panouri solare şi mâncare, precum şi dispozitive pentru procesarea apei de pe planetă. Printre facilităţile promise de Mars One se numără şi acesul nelimitat la Internet sau alte mijloace de comunicare, care să le permită coloniilor să păstreze legatura cu prietenii şi familia rămasă pe Pământ.
Cercetător român: „Viaţa primilor colonişti va fi extrem de spartană”
Virgiliu Pop, cercetător ştiintific în cadrul Agenţiei Spaţiale Române, care în anul 2011 am fost comandantul primei expediţii de simulare marţiană RoMars2011, în SUA, este sceptic că oamenii vor pune piciorul pe Planeta Roşie în 2023. Principalele obstacole nu sunt cele tehnologice, ci financiare, crede expertul român.
„Omenirea a avut tehnologia de a călători pe lună în anii `60-`70; Din moment ce programul lunar Apollo a fost unul cu profunde valenţe politice, acesta a luat sfârşit odată ce şi-a atins scopul politic. Tehnologia este într-o continua evoluţie; scepticismul în acest caz priveşte mai degrabă finanţele. Este incredibil de greu să strângi acele şase miliarde de dolari”.
Deşi Marte este planeta cea mai asemănătoare cu Terra, condiţiile de locuit ale Planetei Roşii nu sunt propice vieţii, iar viaţa primilor colonişti marţieni nu va fi una de lux, ci extrem de spartană, fiind parte din fermecul de a fi pioner.
„Temperatura variază între -153 de grade – minima de la poli – şi +20 de grade – la Ecuator. Presiunea atmosferică e foarte joasă, iar atmosfera, extrem de săracă, deşi există nori, vânt şi chiar furtuni. Oxigen şi apă există, dar acestea trebuie extrase, nu sunt libere. Pentru a putea supravieţui pe Marte, omenirea va trebui să combine resursele naturale de acolo cu tehnologia adusă de pe Terra, iar multe dintre cele de trebuinţă vor fi extrase şi prelucrate in situ”.
Cât despre Internet pe Marte, nu e chiar o idee de domeniul SF, însă o conversaţie în timp real este prea mult chiar şi pentru viteza luminii, conchide omul de ştiinţă.
Condiţii de recrutare: nefumători şi sănătoşi la cap
Astronauţii trebuie să aibă minimum 18 ani, să fie inteligenţi, creativi, stabili psihologic, foarte sănătoşi şi să cunoască o limbă străină. Nu trebuie să fie fumători sau dependenţi de droguri, alcool sau fumat, iar vederea trebuie să fe perfectă la ambii ochi. Tensiunea arterială nu trebuie să treacă de valoarea de 14/9, iar înălţimea trebuie să fie cuprinsă între 1.57 şi 1.90. Nu în ultimul rând, astronauţii trebuie să aibă capacitatea de a găsi soluţii în situaţii neprevăzute şă să aibă cunoştinţe din arii foarte diverse de interes.