Radio Europa Libera: Actiunile si declaratiile din UTA Gagauzia urmăresc destabilizarea situației politice din Republica Moldova

 
 

 
 
 
 
 
27.06.2013
 
 


Fostul deputat și fostul președinte al Comisiei de Implementare a Legii despre Autonomia Găgăuză a facut aceasta declaratie dupa ce la Adunarea Populară a Găgăuziei a fost depusă o solicitare venită din partea locuitorilor Autonomiei prin care aceștia cer ieșirea Găgăuziei din componența Republicii Moldova.  Autorii inițiativei au colectat peste cinci mii de semnături pentru această cauză. Semnatarii doresc întoarcerea regiunii la statutul de „Republică găgăuză independentă”, care a fost anunţată la 19 august 1990. Semnatarii susţin că statul Republica Moldova „nu-şi îndeplineşte angajamentele luate în privinţa autonomiei găgăuze”. Un interviu realizat de Valentina Ursu.
 
 
 


Europa Liberă: Domnule Bulgari, se zice că dumneavoastră aţi fi fost unul dintre cei care aţi stat la baza creării unităţii teritorial-administrative Gagauz-Yeri. Acum această solicitare legislativă din partea Comratului de a i se oferi statut de republică autonomă, cum trebuie percepută, înţeleasă?
 
 


Valeriu Bulgari: „Situaţia de azi şi situaţia din ’94-95 sunt incomparabile.”
 


Europa Liberă: De ce?
 
 


Valeriu Bulgari: „Atunci era stare de conflict militar, aproape. Majoritatea din cei care vroiau independenţă erau înarmaţi. Înarmaţi de cine nu ştim precis, dar deţineau multe arme. Şi trebuia cumva conflictul soluţionat. De aceea a fost adoptată legea respectivă, hotărârile respective.”
 
 


Europa Liberă: Un statut prin care li s-a dat autonomie largă.
 
 


Valeriu Bulgari: „Da. Eu am fost numit preşedinte al Comisiei de identificare a localităţilor, am organizat un referendum în aceste localităţi. Şi aşa a apărut acest teritoriu, care azi se numeşte Găgăuzia sau Gagauz-Yeri, atunci se numea. Este o autonomie destul de bună, în viziunea mea. Au drepturi destule pentru a-şi întreţine necesităţile culturale şi economice, pe alocuri. Adică nu se simt constrânşi găgăuzii în Republica Moldova, în comparaţie cu alte ţări. Chiar la o vizită a sa, preşedintele Turciei, Suleyman Demirel, a mers în sudul republicii, în ’96 deja, în unul din sate, s-a oprit şi spune: „Aceştia sunt oamenii constrânşi? Nu e corect. Oamenii sunt liberi aici”. Aceasta este aprecierea preşedintelui Demirel.”
 
 


Europa Liberă: Pe atunci.
 


Valeriu Bulgari: „Adică socot că pentru acel timp, pentru soluţionarea conflictului armat, mai bine zis, o continuare a conflictului armat din ’92 de pe Nistru, au fost întreprinse de către guvern, de către puterea de atunci, măsuri adecvate.”
 


Europa Liberă: Şi ceea ce vor ei astăzi este o provocare?
 


Valeriu Bulgari: „Dar ceea ce se cere azi, de către un grup, eu socot, nu de majoritatea găgăuzilor, este, probabil, o provocare, este o încercare de a antrena puterile de la Chişinău în lucruri sau în activităţi nerezonabile, neadecvate timpului şi neadecvate cerinţelor întregului popor din Republica Moldova.”
 
 


Europa Liberă: Dar ce scop se urmăreşte prin această solicitare?
 


Valeriu Bulgari: „Probabil, de sustragere a atenţiei şi a potenţialului puterii, ca să nu realizeze planul de guvernare, aş spune eu, chiar şi acea strategie de integrare europeană, acea strategie de semnare sau parafare a unor documente la Vilnius. Şi iată se apropie această lună şi, ca să sustragă atenţia sau potenţialul de pregătire, către acest eveniment, socot eu, istoric, se încearcă de către unii politicieni, de către unele forţe, să zicem distructive, să împiedice, probabil, sau să zădărnicească acest proces destul de constructiv, istoric pentru Republica Moldova.”
 
 


Europa Liberă: Dar, la anumite etape, aceste ambiţii care vin din partea unor persoane de la Comrat se suprapun cu ambiţiile celor de la Tiraspol. Există o conjugare de efort?
 
 


Valeriu Bulgari: „Probe adecvate nu am. Dar, când le analizez, cât de cât, ele cam coincid, în timp şi în acţiune. Mai mult şi mai mult, se întreprinde pentru a dezechilibra calmul Chişinăului, la momentul actual.”
 
 


Europa Liberă: Ce sugestie aveţi pentru guvernare? Ce ar trebui să întreprindă?
 
 
 


Valeriu Bulgari: „Să păstreze calmul, să folosească toate metodele politice, metodele paşnice pentru soluţionarea tuturor acestor, să zicem, micro-conflicte sau începuturi de conflicte. Să fie fermi pe poziţia care e aleasă. Să facă paşii destul de siguri şi să atingă scopul general, scopul strategic pe care şi l-a propus guvernarea actuală, anume semnarea documentelor de membru asociat al Uniunii Europene, cele care prevăd Acordul de Liber Schimb şi de liberalizare a regimului de vize. Şi atunci fiecare cetăţean al Republicii Moldova va înţelege că guvernul a avut dreptate.”
 


Europa Liberă: Dar de ce nu se vorbeşte limba de stat în Găgăuzia?
 


Valeriu Bulgari: „E o problemă aparte. Probabil, este o problemă complexă.”
 
 


Europa Liberă: Şi ar trebui să fie preocuparea guvernanţilor că limba română nu se studiază şi în UTA Găgăuzia sau nu e însuşită de către toţi cei care locuiesc acolo?
 
 


Valeriu Bulgari: „Am spus, e o problemă complexă. Ar trebuie să fie preocuparea tuturor: şi a localnicilor, şi a autorităţilor publice locale din Găgăuzia, şi a guvernului moldav, că nu se studiază, nu există încă destule condiţii. Dar, probabil, pe alocuri nu există nici voinţă.”
 


Europa Liberă: Şi, după summit-ul de la Vilnius, se vor potoli spiritele?
 
 
 


Valeriu Bulgari: „Nu într-o zi se potolesc spiritele. Se vor potoli spiritele după ce semnarea documentelor la Vilnius vor avea efecte reale pentru fiecare cetăţean.”