O iniţiativă românească ar putea schimba practica judiciară europeană

S-a spus mereu şi pe bună dreptate că România nu este foarte activă în dezbaterile europene şi că pare adesea să lipsească atunci când se iau decizii importante. Există şi o excepţie.
   

Într-un chip mai degrabă discret, Uniunea Europeană se pregăteşte de o adevărată revoluţie în materie penală. Dacă propunerea deputatei Monica Macovei privitoare la confiscarea bunurilor obţinute ilegal va deveni Directivă Europeană, atunci toate statele membre vor trebui să introducă noile reguli în dreptul intern. Pe scurt, proiectul de Directivă instituie o nouă practică judiciară care constă în confiscarea averii obţinute prin mijloace infracţionale. Până acum confiscarea era o măsură adăugată condamnării penale, fiind limitată strict la bunurile implicate direct în acţiunile vizate, ca de pildă drogurile tranzacţionate. Prin noul proiect, Monica Macovei a introdus, pe de o parte, măsura confiscării extinse, care presupune confiscarea unei părţi din averea legată de comerţul ilegal, iar pe de altă parte confiscarea fără trimiterea la închisoare.
 

În cadrul dezbaterilor de la Bruxelles din 7 mai Monica Macovei a explicat: “Punctul important este posibilitatea confiscării bunurilor provenite din infracţiuni fără a exista o sentinţă de condamnare. Este de altfel şi marele pariu pe care îl fac. Este mult mai important să confiscăm bunurile şi banii produşi ilegal decât să punem doi sau trei oameni în spatele gratiilor şi să lăsăm banii murdari să circule în reţele de crimă organizată şi să finanţeze terorismul”.
Este o schimbare revoluţionară de gândire în materie penală care se întemeiază pe observaţia că închisoarea a devenit o pedeapsă complet ineficientă, pe când confiscarea averii ar ţinti chiar inima activităţii infracţionale. Mafia, (în sensul ei generic) nu urmăreşte faimă şi demnitate publică, ci obţinerea unei cantităţi nelimitate de bunuri. Mafia îşi are etica ei de clan şi nu vede în privarea de libertate o pierdere de onoare.
 

Deocamdată proiectul de Directivă a fost adoptat în Comisia LIBE şi urmează negocierile cu Comisia Europeană înainate de a deveni lege propriu-zisă.
 

S-a spus mereu, pe bună dreptate, că România nu este foarte activă în dezbaterile de la Bruxelles şi că lipseşte adesea când se iau decizii importante. De data aceasta însă asistăm la o excepţie: un deputat din România e pe punctul de a declanşa o schimbare de anvergură la nivelul întregului continent.