Aducem Basarabia Acasă
.
Doina Grosu suferă de o boală gravă: Ţara .
.
Voluntarul zilei: Doina Grosu
.
Evenimentele dramatice din ultima vreme din R.Moldova, care au compromis pare-se iremediabil clasa politică de la Chişinău, au năruit visul multora, în special intelectualitatea şi tineretul studios, de a se integra în Europa. Numai că tinerii, cu entuziasmul lor caracteristic, încărcaţi cu un puternic sentiment patriotic şi dragoste de neam şi Ţară, luptă pe toate fronturile cu politicienii, cu rusofonii, cu stataliştii, cu aşa-zişii patrioţi ai Moldovei, care se regăsesc, culmea, chiar printre părinţii şi buneii lor! Iată numai câteva nume de tineri “işti”: Dragoş Galbur, Tatiana Miron, Lucia Ţanţuc, Veronica Vozian, Sergiu Vatamaniuc, Ina Stana Rebigan, Iacob Cerlat sau Doina Grosu.
.
Doiniţa noastră s-a născut în judeţul Soroca, acolo unde îşi are Ştefan cel Mare una dintre trainicele cetăţi. Asemenea Voievodului, Doina Grosu s-a confruntat cu duşmanii ţării şi ai neamului încă de la o fragedă vârstă, numai că aceştia nu erau turcii, slavii sau tătarii, ci chiar proprii colegi şi consăteni, victime ale propagandei ruseşti şi ale comunismului, care le inoculase o identitate artificială, aceea de moldoveni, ca entitate distinctă faţă de români.
.
Doina a trecut Prutul, pentru prima dată, în urmă cu trei ani, fericită că visul ei din clasa a II-a se realiza. Următorul deziderat pe lista personală de aşteptări a fost şi este reîntregirea României şi pentru împlinirea acestuia îşi dedică cea mai mare partea a timpului liber. În prezent, Doina strânge semnături la Iaşi pentru readucerea Basarabiei acasă. ,,Zi de zi sun, vorbesc cu colegii din liceu, cunoștințe, prieteni, profesori. Știu, e greu, dar nimic nu e imposibil. Pentru că suntem mulți, iar unde-s mulți puterea crește! Basarabia trebuie să revină acasă, fiindcă fără ea, casa nu mai este casă, masă nu mai este masă, sufletul părinților este măcinat de un dor sfâșietor și nu încetează nici o clipă să spere că fiica lor va reveni acasă”, ne transmite voluntarul nostru exemplar.
.
Implicarea constantă a Doinei Grosu în campania ,,Aducem Basarabia acasă” demonstrează hotărâre, perseverenţă, dăruire şi curaj, aspecte care o cataloghează drept una dintre cei mai buni voluntari ai campaniei: ,,M-a durut, și încă mă doare, fiindcă sufăr de o boală, numită de Adrian Păunescu în poezia PACIENT, „O boală care se numește Țară Și leacul este Ea și numai Ea…” și până nu am să văd întregită această Țară, nu voi avea liniște”, mărturiseşte Doina.
.
Sursa: basarabiaacasa.ro
http://basarabia-acasa.ro/
Doina Grosu suferă de o boală gravă: Ţara .
. Voluntarul zilei: Doina Grosu
.
Evenimentele dramatice din ultima vreme din R.Moldova, care au compromis pare-se iremediabil clasa politică de la Chişinău, au năruit visul multora, în special intelectualitatea şi tineretul studios, de a se integra în Europa. Numai că tinerii, cu entuziasmul lor caracteristic, încărcaţi cu un puternic sentiment patriotic şi dragoste de neam şi Ţară, luptă pe toate fronturile cu politicienii, cu rusofonii, cu stataliştii, cu aşa-zişii patrioţi ai Moldovei, care se regăsesc, culmea, chiar printre părinţii şi buneii lor! Iată numai câteva nume de tineri “işti”: Dragoş Galbur, Tatiana Miron, Lucia Ţanţuc, Veronica Vozian, Sergiu Vatamaniuc, Ina Stana Rebigan, Iacob Cerlat sau Doina Grosu.
.
Doiniţa noastră s-a născut în judeţul Soroca, acolo unde îşi are Ştefan cel Mare una dintre trainicele cetăţi. Asemenea Voievodului, Doina Grosu s-a confruntat cu duşmanii ţării şi ai neamului încă de la o fragedă vârstă, numai că aceştia nu erau turcii, slavii sau tătarii, ci chiar proprii colegi şi consăteni, victime ale propagandei ruseşti şi ale comunismului, care le inoculase o identitate artificială, aceea de moldoveni, ca entitate distinctă faţă de români.
.
Doina a trecut Prutul, pentru prima dată, în urmă cu trei ani, fericită că visul ei din clasa a II-a se realiza. Următorul deziderat pe lista personală de aşteptări a fost şi este reîntregirea României şi pentru împlinirea acestuia îşi dedică cea mai mare partea a timpului liber. În prezent, Doina strânge semnături la Iaşi pentru readucerea Basarabiei acasă. ,,Zi de zi sun, vorbesc cu colegii din liceu, cunoștințe, prieteni, profesori. Știu, e greu, dar nimic nu e imposibil. Pentru că suntem mulți, iar unde-s mulți puterea crește! Basarabia trebuie să revină acasă, fiindcă fără ea, casa nu mai este casă, masă nu mai este masă, sufletul părinților este măcinat de un dor sfâșietor și nu încetează nici o clipă să spere că fiica lor va reveni acasă”, ne transmite voluntarul nostru exemplar.
.
Implicarea constantă a Doinei Grosu în campania ,,Aducem Basarabia acasă” demonstrează hotărâre, perseverenţă, dăruire şi curaj, aspecte care o cataloghează drept una dintre cei mai buni voluntari ai campaniei: ,,M-a durut, și încă mă doare, fiindcă sufăr de o boală, numită de Adrian Păunescu în poezia PACIENT, „O boală care se numește Țară Și leacul este Ea și numai Ea…” și până nu am să văd întregită această Țară, nu voi avea liniște”, mărturiseşte Doina.
.
Sursa: basarabiaacasa.ro
http://basarabia-acasa.ro/