Günter Verheugen: „Nu aveţi nevoie de lecţii. Ţara trebuie să fie în Schengen“

 
FOTO Mediafax
 
Fostul comisar european pentru extindere, principalul artizan al aderării ţării noastre, Günter Verheugen, a vorbit despre locul României în UE şi despre viitorul Uniunii, cu ocazia primirii titlului de Doctor Honoris Causa din partea Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj.  


Facultatea de Studii Europene a Universităţii ”Babeş-Bolyai” (UBB) a acordat, ieri, titlul de Doctor Honoris Causa fostului comisar european pentru extinderea UE, Günter Verheugen. Motivul pentru care i-a fost acordată această titulatură a fost rolul important jucat de poiticianul german în aderarea ţării noastre la UE.
 
La eveniment au mai participat premierul României, Victor Ponta, şi miniştrii de Externe, Titus Corlăţean, şi al Cercetării, Mihnea Costoiu. Günter Verheugen, singurul comisar pentru extindere europeană între 1999 şi 2004, şi-a început discursul arătând că ţara noastră a făcut progrese importante.
 
„România a trecut printr-un proces dureros de tranformare. Prima vizită aici am făcut-o în 1979. Am fost şocat să văd o naţiune europeană care se lupta pentru supravieţuire”, şi-a început Verheugen discursul, după ce i s-a decernat premiul Doctor Honors Causa.
 
Fostul comisar european a mai mărturisit că a revenit în România după căderea dictaturii, iar din 1999 ne-a vizitat ţara frecvent. „Dacă ar fi să compar ţara de acum cu cea din urmă cu 30 de ani, nu pot să nu admir schimbările importane. România nu este în afara UE, ţara a evoluat statornic, deşi de multe ori mai încet, şi a ajuns o ţară europeană modernă”, a completat Verheugen.
 
„Nu aveţi nevoie de lecţii”


 
Fostul comisar european a luat apărarea României în problema aderării la Schengen. „României i s-au impus <<criterii mişcătoare>> (mouving targets - n.r.). Este clar că aţi îndeplinit criteriile de securitate şi trebuie sa fiţi în Schengen. Problemele nu sunt în România, ci sunt probleme politice ale unor ţări în care a fost an electoral. În cazul Germaniei, de exemplu, nu a fost o problemă de securitate, ci o problemă de alegeri”, a spus fostul comisar. În ceea ce priveşte corupţia din ţara noastră, Verheugen a arătat: „În România a fost, anul trecut, o criză politică şi sunt probleme cu corupţia, dar nu trebuie folosite standarde duble. Nu aveţi nevoie de lecţii, ci de înţelegere şi de solidaritate. Ce s-a întâmplat în România nu are precedent în UE, este vorba despre reînvierea unei naţiuni aproape distruse de cel mai sever regim dictatorial din Europa de est”.
 
Soluţia crizei din UE: extinderea
 
Günter Verheugen a susţinut că UE se află în criză, situaţie care a început odată cu problema aprobării Tratatului Constituţional şi a continuat cu recesiunea economică. „Unii lideri europeni au susţinut că această criză a fost cauzată de integrarea celor zece ţări din noul val. Cauza nu este asta, nu România a provocat criza mondială. Problema a fost managementul ineficient al economiei, care a cauzat recesiune în cele mai eficiente economii ale UE. Conducerea Uniunii a uitat de unul dintre cele mai importante principii ale UE – solidaritatea. Nu poţi avea o piaţa unică, dacă nu ai solidaritate”, a detaliat comisarul. Acesta a susţinut că singura soluţie de ieşire din criză şi de transformare a UE într-un jucător politic global important este extinderea: „Nu trebuie să ne fie frică de extindere, cea mai importantă unealtă pe care am creat-o vreodată, care ne va asigura obiectivele pe termen lung ale UE: unificarea continetului, pace, prosperitate şi stabilitate”.
 
„Trebuie să fim uniţi politic”
 
Fostul comisar avertizează cu UE îşi pierde influenţa internaţională. „Vom fi marginalizaţi, dacă continumă aşa. Dacă vrem să fim un jucător global, care să trateze de la egal cu SUA şi cu puterile emergente din sud-est, trebuie să fim uniţi politic, ceea ce înseamnă să vorbim cu o singură voce. Suntem foarte departe de acest scop. Tratatul Lisabona nu a fost respectat.” Verheugen a mai susţinut că extinderea UE, într-un prim val cu Ucraina şi Turcia, şi apoi cu alte ţări baltice şi cu Republica Moldova, va creşte şi eficienţa economică a Uniunii: „Problema principală nu e arhitectura monetară a UE, ci competitivitatea economică. Lărgirea UE are un rol esenţial, aceasta va creşte eficienţa”. El a conchis că viitorul UE „este încă în mâinile noastre, dacă avem o viziune clară”.