7502

Căpşunile, ideale pentru o afacere prosper

 
Un fermier din Criuleni demonstrează că o plantaţie de căpşuni poate deveni un business profitabil şi în condiţiile Moldovei. Astăzi, el asigură cu fructe proaspete o bună parte din supermarkete.
 
Nu sunt doar delicioase şi sănătoase, dar pot fi şi ingredientele ideale pentru o afacere prosperă în domeniul agricol. Şi dacă în Occident cultivarea căpşunilor şi exploatarea unor adevarate plantaţii aduc venituri însemnate fermierilor, la noi totul este încă la început de cale. Lucru demonstrat şi de faptul că, deşi avem soluri foarte bune, mai mult de jumătate din cererea de pe piaţă este asigurată de căpşunile de import, iar în supermarkete cu greu găseşti producţie autohtonă.
 
CĂPŞUNĂRIE-MODEL
Gheorghe Uncu din Criuleni este unul dintre puţinii fermieri care demonstrează că se poate face bani şi din căpşuni. Plantaţia lui este amplasată în apropiere de Criuleni, la circa 50 de kilometri de Chişinău. Căpşunăria arată mai degrabă ca una din reclamele occidentale: irigare prin picurare, peliculă semipermeabilă, sere şi frigidere etc.
 
„În anul 2004, împreună cu un partener din Olanda, am decis să înfiinţăm o plantaţie de căpşuni. Am început cu o suprafaţă mai mică, ca să ajungem acum la nouă hectare. În anul 2006 am cules prima roadă. Când am ieşit cu producţia pe piaţă, puţini credeau că acestea sunt căpşuni moldoveneşti", povesteşte proprietarul afacerii. Potrivit lui Uncu, în prezent căpşunile sunt livrate în ambalaj special în reţelele de supermarkete din Capitală şi doar puţine ajung în pieţele agricole.
 
„Nu a fost deloc uşor. Am testat cel puţin 24 de soiuri din toată lumea, ca să alegem patru soiuri - timpurii, medii şi târzii - , ce ne pot asigura, în condiţiile Moldovei, o recoltă bună. Or, nu toate soiurile de căpşuni sunt compatibile cu solurile noastre", afirmă Gheorghe Uncu. Despre profit, omul de afaceri nu se grăbeşte să vorbească, dar spune că pentru înfiinţarea unei plantaţii e nevoie de o investiţie de cel puţin 100.000 de lei pentru un hectar, la care se adaugă munca „de la cinci dimineaţa, până seara târziu". Planurile lui Uncu nu se termină aici. El intenţionează să crească şi alte specii de pomuşoare, mai ales că piaţă de desfacere există.
 
Când am fost pe plantaţia lui Uncu, câţiva zeci de anagajaţi lucrau de zor. Ei culegeau prima roadă de pe sol deschis. Majoritatea erau femei din satele din jur, angajate sezonier, pentru cel puţin 100 de lei pe zi. Fermierul se plânge că deseori are probleme cu lipsa braţelor de muncă.
 
FRUCTE ÎN LOC DE GRÂU
„Acesta este un exemplu când şi pe o suprafaţă mică de teren se poate face o afacere prosperă", susţine Vasile Bumacov, ministrul Agriculturii şi Industriei Alimentaţiei. „Solurile moldoveneşti ar trebui folosite mai pe larg la cultivarea de căpşuni, zmeură sau alte pomuşoare, care aduc o valoare adăugată mai mare decât grâul", a precizat ministrul.
 
Oficialul a dat asigurări că statul va continua să acorde asistenţă, inclusiv financiară, la dezvoltarea unor astfel de afaceri, care încă sunt puţine la număr.
 
ADEVARUL
0