Cumpărăm pâine mai ușoară decât scrie pe ambalaj...
Cumpărând pâinea la bucată, şi nu la kilogram, de cele mai dese ori nu observăm când plătim cei 3,50 lei că produsul poate avea şi cu 50 de grame mai puţin decât prevede regulamentul.
O nimica toată pentru cei care nu numără fiecare bănuţ şi o adevărată problemă pentru pensionari şi persoanele defavorizate.
Am primit un mesaj din partea unui cititor al ziarului, care ne-a spus indignat că suntem jefuiţi câte puţin chiar şi atunci când procurăm pâine. „Am cumpărat ieri o pâine. Din întâmplare, vânzătoarea a pus-o pe cântar. Am observat că produsul cântărea 486 grame. Astfel, îmi pun întrebarea, pâinea cântăreşte 500 de grame sau 488, 486 sau chiar 450 g? De ce brutarii nu le fac mai grele, pentru ca acestea să cântărească atât cât trebuie? Şi, în general, care sunt standardele produselor ce se vând la bucată, şi nu la kilogram?”, ne întreabă cititorul nostru din Făleşti.
Forma pâinii, denumirea, greutatea şi alte caracteristici ţin de reţetele tehnologice şi sunt stabilite de întreprinderile producătoare prin coordonare cu Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare.
Reglementarea tehnică a produselor de panificaţie a fost aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 775 din 03.07.2007. Aceasta stabileşte cerinţele minime de calitate şi siguranţă alimentară care trebuie respectate la fabricarea şi comercializarea produselor de panificaţie şi pastelor făinoase, provenite atât din producţia internă, cât şi din import.
Producătorii se apără: greutatea pâinii scade din mai multe motive Am sunat la o întreprindere locală de panificaţie şi am aflat că standardele sunt stabilite în certificatul producătorului. „Certificatul este aprobat şi de structurile statale. Potrivit acestuia, o firmă sau alta are dreptul să producă un anumit tip de pâine sau mai multe”. Am întrebat cât trebuie să cântărească o pâine neagră produsă de firma lor, pe care o procurasem în acea zi. „400 de grame”, mi-au răspuns. Pâinea pe care am cumpărat-o noi avea 380 de grame. „Se permite ca greutatea să fie nu mai mică decât 390 de grame. În cazul în care produsul avea mai puţin, înseamnă că au ţinut-o mai mult în cuptor”, a afirmat Nadejda, menţionând că un alt motiv al abaterii poate fi şi greşeala persoanei care cântăreşte blatul.
Are 594 de grame în loc de 700 Am hotărât să verificăm masa unor tipuri de pâini printr-un experiment simplu. Am mers într-un magazin specializat al Combinatului de panificaţie din Chişinău „Franzeluţa”. Am cumpărat cinci pâini: trei dintre ele din sortimentele de larg consum: pâine „Sătească”, „Datina” şi franzela „Orăşenească” şi două din cele din gama de vârf: pâine pentru toast şi „Nucuşor”. Potrivit informaţiei afişate pe site-ul oficial al combinatului, fiecare din aceste produse trebuie să aibă o anumită greutate, de la 250 g la 700 g. Am constatat că pâinea „Sătească” avea 602 grame în loc de 600, „Datina” – 580 g în loc de 600 g, „Orăşenească” – 394 g în loc de 400, iar pâinea-toast cântărea 594 grame în loc de 700.
Directorul comercial al „Franzeluţei”, Andrei Hanganu, ne-a spus că producătorii respectă regulile vechi, ale fostei RSSM. „Potrivit standardelor pe care le urmăm, greutatea poate fi mai mică sau mai mare cu 5-10%, în funcţie de gramaj şi compoziţia pâinii. Abaterile admisibile de la masa netă a pâinii nu trebuie să depăşească următoarele valori: pentru fiecare produs cu masa mai mică de 200 g – 5%, pentru cele de 200 g şi mai mult – 3%. Nu existăm limită pentru masa mai mare decât cea prevăzută”, ne-a spus Andrei Hanganu.
Directorul comercial „Franzeluţa” ne-a asigurat că persoanele vinovate de abaterea pe care am depistat-o noi vor fi pedepsite. „Cazurile acestea sunt unice, greşeala poate fi atât a personalului, cât şi a tehnicii, pentru că pe zi se fac zeci de mii de pâini”, susţine A. Hanganu.
Făcând abstracţie de experimentul nostru, mă întreb ce fac brutarii din teritoriu şi cât de bine sunt respectate standardele acolo unde ţăranii nu au timp să cântărească pâinea? Şi mai ales, cine verifică respectarea acestor reguli?...
Eleonora Oprea,
şefa Direcţiei coordonare şi planificare a activităţii din cadrul Agenţiei pentru protecţia consumatorilor
În 2012 nu a fost înregistrată nicio petiţie referitoare la masa netă a produselor de panificaţie. Această caracteristică se verifică doar în comerţ şi nicidecum la producere. Documentul normativ prevede că până nu a fost finalizat procesul tehnologic de fabricare a pâinii, nu putem verifica masa netă la producător. Aceasta poate scădea în funcţie de gradul de evaporare a umidităţii din blat, generat de anumiţi factori, fie de încălcarea condiţiilor de păstrare în magazin.
Dacă se constată că pâinea cântăreşte mai puţin decât e indicat pe ambalaj, consumatorul înşelat poate veni cu o plângere la agenţia noastră. Este necesar să prezinte proba şi dovada că el a cumpărat produsul din unitatea comercială respectivă.
Potrivit Biroului Naţional de Statistică, în 2010, un moldovean a consumat, în medie, circa 110,4 kg de pâine şi produse de panificaţie. Un locuitor din mediul urban consumă anual aproximativ 95 kg de produse din panificaţie, iar cel din zona rurală – 121,6 kg.
Cea mai multă pâine se consumă în centrul republicii – circa 120,6 kg pentru o persoană timp de un an. Cei din sudul Moldovei consumă 118 kg, din nord – 113,8, iar un locuitor al municipiului Chişinău mănâncă 86,9 kg de pâine anual. Cel mai multă pâine consumă pensionarii, urmaţi de fermieri şi angajaţi ai sectorului agrar.
Pentru comparaţie, un român consumă într-un an 97 de kilograme de pâine, un cipriot – 74 kg, un belgian – 67 kg, un grec – 65 kg, un olandez 58 kg, iar un britanic - 14 kg de pâine.