O moldoveancă şi-a luat pe cap o datorie de 300 de milioane USD
Suma ar putea fi pretinsă de la o moldoveancă şi două companii din Rusia, în baza unei ordonanţe emise de un judecător din Comrat. Cei buni de plată ar fi garantat împrumutul unui offshore faţă de altul.
Beneficiarul sumei, compania Ronida Invest LLP din Marea Britanie, figurează şi în alte procese dubioase de recuperare a banilor de la firme din ţara noastră, dar şi din Rusia.
Raiderii moldoveni au dat o nouă lovitură prin intemediul justiţiei moldoveneşti, care pare să întreacă orice măsură. La 18 august 2011, judecătorul Sergiu Lebediuc de la Comrat a emis o ordonanţă prin care a dispus de a încasa în mod solidar de la un grup de debitori 300 de milioane de dolari, plus 25.000 de lei moldovenești taxă de stat.
O SUMĂ CÂT BUGETUL PENTRU SĂNĂTATE
Debitorul Augela Systems LLC din Marea Britanie, cât şi fidejusorii - Irina Cuda din Congaz, UTA Găgăuzia, Laita M SRL şi Ekostroi SRL din Federaţia Rusă - urmează să achite această sumă în beneficiul creditorului Ronida Invest LLP din Marea Britanie.
De unde s-a luat şi cum s-a format această datorie egală cu bugetul anual alocat de Moldova pentru Sănătate nu e clar.
MILIONARA DE LA CONGAZ
Irina Cuda, singura persoană din ţara noastră ce figurează în acest dosar, în calitate de garant al returnării acestei sume enorme, a refuzat să discute pe marginea acestui subiect. Ea nu a negat însă faptul că ar avea vreo atribuţie la acest caz. „Ne vom descurca singuri. Nu vreau să discut", ne-a declarat scurt femeia.
Straniu este faptul că pe adresa sa din satul Congaz, indicată în ordonanţa instanţei, locuieşte o altă familie, iar secretara primăriei din localitate, verificând toate registrele, n-a găsit în ele o persoană cu numele de Irina Cuda. Specialiştii spun că, de fapt, ţinta schemei sunt companiile din Rusia, iar cetăţeanca Republicii Moldova a fost folosită pentru a putea legaliza pretenţiile presupuşilor creditori în ţara noastră, iar apoi şi în Rusia. De exemplu, Ekostroi deţine mai multe şantiere în regiunea Moscova.
Beneficiarul sumei, Ronida Invest LLP, figurează şi în alte procese de recuperea a banilor de la companii din Moldova, Ucraina şi Rusia. De exemplu, în Ucraina această firmă a iniţiat în 2008 un proces de recuperare a unei datorii de peste 70 de milioane de dolari de la compania rusească Stroisistema. La noi, Ronida apare în calitate de creditor şi al fabricii Aroma, de la care cere peste şapte milioane de lei moldovenești.
DATORII INVENTATE
Acelaşi offshore pretinde şi o datorie de 4,3 milioane de dolari de la întreprinderea SLI din Vatra, contra căreia a iniţiat şi procedura de insolvabilitate, anulată de instanţă. Fostă uzină de ambalaje în perioada sovietică, SLI a fost privatizată în 2007 de firma Liga-2, unde acţionari sunt oamenii de afaceri Anatoli Belitcenco şi Serghei Beleacov. Intenţia era de a construi o uzină de grinzi ondulate, pentru care au atras investiţii de circa zece milioane de dolari.
Mai mult, au luat şi 4,5 milioane de dolari de la bănci. De proiect s-a ocupat însă Beleacov. Banii au fost administraţi astfel încât cea mai mare parte au ajuns în conturile unor firme offshore, iar din viitoarea uzină, care trebuia să funcţioneze, se înalţă doar carcasa metalică pe o suprafaţă de peste 5.000 de metri pătraţi.
VICTIMĂ A UNEI ESCROCHERII
Anatoli Belitcenco, proprietarul SLI, susţine că e victima unei escrocherii, la care ar participa şi fostul său partener de afaceri, Serghei Beleacov. „Am fost aproape doi ani bolnav şi nu am luat parte la realizarea proiectului, acum m-am pomenit fără bani şi cu datorii", susţine omul de afaceri.
Potrivit lui, cele 4,3 milioane de dolari sunt o datorie inventată. „Ronida a obţinut drepturile asupra sumei de la firmele offshore Lagert Ventures şi Mesten Invest. Am două decizii a Curţii de Apel Economice prin care ordonanţele emise de doi judecători privind încasarea a 4,3 milioane de dolari de la SLI au fost respinse ca nefondate", spune Belitcenco. Acesta nu exclude că şi în cazul său să apară o ordonaţă emisă de un judecător de la Comrat.
De notat că în schema respectivă la o anumită etapă apare şi firma Vicam din Noua Zeelandă, care figurează în mai multe scandaluri de trafic de arme, spălare de bani etc. şi care a fost folosită şi la preluarea ilegală a unui pachet de 16,36% de acţiuni de la Banca de Economii.
Schemă pentru a nu plăti taxe
Ordonanţa adoptată de instanţa de la Comrat nu este singura de acest fel. O analiză a tuturor acestor cazuri ar putea scoate la iveală sume de ordinul miliardelor de dolari pretinşi de la diferite companii prin intermediul justiţiei moldoveneşti. S-ar putea constata că există o adevărată reţea de instanţe şi firme implicate, cu legături strânse la vârful puterii. Mai mult, oricine poate deveni victima unor astfel de scheme.
Avocatul Roman Zadoinov spune că în ţara noastră examinarea unor astfel de cazuri nu este reglementată şi un judecător poate adopta o decizie foarte rapid. Mai mult, acesta nici nu poate fi tras la răspundere.
Juristul susţine că „cetăţenii moldoveni sunt folosiţi de firmele străine pentru ca dosarul să poată fi examinat de o instanţă moldovenească şi mai ales pentru a nu plăti taxa de stat de 3% din valoarea pretenţiilor". Altfel spus, în loc de 25.000 de lei moldovenești, Ronida ar fi trebuit să achite în bugetul ţării circa 100 de milioane de lei moldovenești.