Când vom avea în Republica Moldova o cale ferată de mare viteză?

 Să ne imaginăm că am putea ajunge de la Iaşi la Bender, sau la Odessa într-o oră sau şi mai repede, fără perturbări ale traficului, în orice condiții meteo. Nu e o utopie. Ar fi posibil dacă am avea o linie electrică de mare viteză. Cât de departe ne aflăm?


De mai mut timp Republica Moldova ia în calcul posibilitatea construirii unei linii electrificate de mare viteză. Pentru acest lucru e nevoie, însă, de mulți bani, timp și profesioniști. Electrificarea tronsonului Iaşi-Cuciurgan ar creşte viteza trenurilor de câteva ori la cel puţin 160km/oră.

Un asemenea proiect implică o serie de probleme de infrastructură feroviară, de reorganizare a gărilor, probleme ale operatorului feroviar.  Dea lungul anilor mai mulţi miniştri care s-au perindat la conducerea Ministerului Transporturilor şi Infrastructuri Drumurilor declarau că liniile de cale ferată din Republica Moldova trebuie trecute la ecartament european şi electrificate. Din păcate, intenţiile au rămas doar la nivel de promisiuni din cauza lipsei de bani dar şi a dificultăţii atragerii investiţiilor. Plasatorii de capital nu sunt interesaţi în a investi bani într-o ramură unde nu sunt garantate investiţiile şi unde perioada de recuperare se lungeşte la câteva zeci de ani.

Dacă trecerea la ecartament european implică înlocuirea liniilor de cale ferată, respectiv costuri enorme, atunci pentru electrificarea căii ferate, potrivit specialiştilor, investiţiile ar fi mai mici. Ministerul Transporturilor intenţionează să electrifice în viitorii ani segmentul Iaşi-Cuciurgan, dar deocamdată nu poate face planul investiţiilor din cauza segmentului de drum necontrolat din stânga Nistrului.

Rămânem deocamdată la nivel de discuţii. Speranţa e în fondurile europene

În ce priveşte construirea de noi tronsoane feroviare sau modernizarea celor existente, perspectivele nu par deloc încurajatoare. Deşi de mult timp se vehiculează ideea realizării unei linii de cale ferată de la Iaşi la Chişinău, nu se ştie când şi dacă acest proiect va fi materializat. Dacă potrivit costurilor de piaţă numai o traversă costa 16 dolari, iar o şină câteva mii de euro, construcţia unui kilometru de cale ferată ar necesita sute de milioane de dolari. La sfârşitul lunii trecute ministrul român al Transporturilor Anca Boagiu declara la întâlnirea cu omologul său moldovean Anatol Şalaru că, pentru modernizarea segmentului de cale ferată Iaşi-Ungheni-Chişinău, Republica Moldova şi România pot apela la mecanismul financiar Neighbourhood Investment Facility, cu sprijinul Comisiei Europene în vederea efectuării lucrărilor de modernizare.

Materialul rulant mai mult de două decenii

În privinţa stării materialului rulant trebuie subliniat faptul că, deşi lucrătorii de la CFM se străduiesc să-l repare singuri, parcul de vagoane pentru călători este într-o stare deplorabilă. Conform unor statistici, din anul 1984 CFM n-a mai reuşit să cumpere nici un vagon nou. Dintre cele 460 de vagoane de pasageri, în circulaţie se mai află doar 260, deoarece, potrivit normelor internaţionale, termenul de exploatare al unei garnituri este de 28 de ani. Or, din cauza faptului că un vagon costă în prezent aproximativ un milion de dolari, posibilităţile companiei moldoveneşti de transport feroviar de a achiziţiona material rulant nou sunt ca şi inexistente.

Iată că avem aşadar, suficiente motive pentru a constata că destinul căilor ferate moldoveneşti stă sub semnul incertitudinii. La un moment dat, se părea ca s-a găsit o soluţie. Prin 1999, o companie elveţiana, cu o reputaţie destul de obscură, de altfel, se oferea să privatizeze CFM-ul. Intenţia aceasta nu a fost însă materializată întrucât nu numai că preţul oferit de respectiva companie era de-a dreptul derizoriu, dar aceasta dorea să preia doar transportul de mărfuri, lăsându-l pe cel de pasageri, care din câte se ştie este neperformant şi trăieşte din contul primului, în seama statului.

Valeriu Ciubuc, viceminsitrul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor: Pur economic, în prezent nu e rentabil să electrificăm segmentul de cale ferată Iaşi Cuciurgan din cauza micşorării fluxului transporturilor cu 70%
Înainte de construcţia unei linii de mare viteză prin Republica Moldova este important să reîntoarcem tranzitul trenurilor prin Republica Moldova, care în  prezent nu pot circula pe segmentul din regiunea din stânga Nistrului. Există un plan de electrificare a segmentului de cale ferată Iaşi Cuisiurgan pentru că ambele state vecine, Ucraina şi România au calea ferată electrificată. Electrificarea şi creşterea vitezei trenurilor pe segmentul respectiv costă  estimativ 600 milioane de euro. Dar recuperarea investiţiilor  nu poate fi garantată odată ce segmentul de cale ferată de la Bender până şa hotarul cu Ucraine este blocat. Trebuie să facem studiul de eficacitate a investiţiilor pentru că viitorul este în transportul electric pe fundalul creşterii preţurilor la carburanţi. Pur economic, în prezent nu e rentabil să electrificăm segmentul de cale ferată Iaşi - Cuciurgan din cauza micşorării fluxului transporturilor cu 70%.

Problema nu constă doar în electrificarea linei de cale ferată ci şi în achiziţia locomotivelor electrice, în construcţia hangarelor de reparaţie şi deservire. Practic, trebuie să schimbăm întregul sistem de schimbare a funcţionării căilor ferate din Republica Moldova.

Autorităţile moldoveneşti discută cu reprezentanţii nerecunoscutei regiuni pentru reluarea transportului pe segmentul de cale ferată blocat, dar deocamdată rezultatele sunt minime. Reluarea traficului feroviar ar permite Republicii Moldova să opereze curse din Balcani spre statele din CSI.

E posibilă circulaţia trenurilor şi pe ecartamentul de 1520 mm. Schimbul ecartamentului nu e obligatoriu, deocamdată, deoarece lipsesc importurile şi exporturi masive în şi dinspre ţările europene. În prezent nu este oportun de a investi circa jumătate de miliard de euro pentru a schimba ecartamentul pe o distanţă de 120 km dintre România şi Ucraina.

DOSAR ECOnomist:
Lungimea totală a rețelei de cale ferată administrată de CFM este de 1232 kilometri dintre care 1218 km reprezintă ecartament larg (1520 mm) și 14 km cu ecartament european (1435 mm). Pe căile ferate moldoveneşti se circulă în medie cu o viteză de 35-45 km pe oră. Principalele noduri feroviare ale Republicii Moldova se află la Chișinău, Ungheni, Ocnița, Bălți și Basarabeasca.
 
eco.md