506

Serafim Urechean: „De ce n-aş fi bun de preşedinte?”

 
În ce măsură Curtea de Conturi a devenit o instituţie echidistantă, mai transparentă şi mai eficientă în procesul de monitorizare a cheltuirii banilor publici? Am discutat pe această temă cu Serafim Urechean, preşedintele Curţii de Conturi.

- Dle Urechean, sunt şapte luni de când aţi fost numit preşedinte la Curtea de Conturi. În ce măsură instituţia a devenit mai echidistantă între timp, mai depolitizată şi mai transparentă?

Curtea de Conturi este un câine de pază al banilor publici. În calitatea mea de cetăţean şi plătitor de impozite, mi-aş dori ca fiecare persoană din Moldova să ştie cum sunt utilizaţi banii achitaţi din impozitele sale. La acest capitol este un dezastru total. Nu am învăţat să asimilăm nici măcar ceea ce ni se dă, granturi de zeci de milioane de euro. De exemplu, un grant de vreo 14 milioane de euro, oferit de Marea Britanie şi Irlanda de Nord Ministerului Construcţiei şi Dezvoltării Regionale, n-a fost utilizat şi acum banii trebuie întorşi. Ce-am câştigat? Nimic. O altă tendinţă negativă, autorităţile publice locale încep să paraziteze pe spatele bugetului ţării, deoarece subvenţiile din bugetul central către autorităţile locale în unele raioane ajunge la 95 – 96%. Subvenţiile de la centru se majorează, veniturile proprii scad.

- Au fost date publicităţii în ultima vreme mai multe rapoarte destul de îndrăzneţe, în ce cazuri CC a sesizat PG sau Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei?

Din păcate, în majoritatea cazurilor. Noi constatăm ilegalităţile, PG, CCCEC trebuie să pună punctele pe “i”. Au şi fost intentate unele dosare penale. Există încălcări foarte grave, nu am dreptul să spun că s-a furat sau că nu s-a furat, este prerogativa organelor de drept, dar se fură, se fură ca în codru. Sunt zeci, sute de milioane, bani cheltuiţi fără justificare, cum ar fi construcţia unor obiective fără proiect, fără deviz de cheltuieli, fără expertizare, fără darea în folosinţă a acestor obiective. Problema e lipsa responsabilităţii şi un management prost de tot. De exemplu, întreprinderea de stat Calea Ferată, unde statul are valori materiale şi nemateriale de un miliard de lei, a transferat în 2010 în bugetul statului, şi nu e o glumă, dividente în valoare de 120 de lei. Pe moment, o bună parte din patrimoniul statului, vreo 30 % din clădirile unor instituţii gestionate de Ministerul Educaţiei, Ministerul Sănătăţii, Calea Ferată etc., nu au stăpân, nu au titluri de proprietate asupra pământului şi asupra clădirilor. Curtea sistematizează această informaţie şi vine cu recomandări pentru executiv şi parlament la capitolul perfecţionării cadrului legislativ, inclusiv la capitolul responsabilizării manageriale, dar e nevoie de timp, acest lucru nu se face într-o zi.

- De ce, deşi se constată astfel de abateri, nu este demis sau măcar penalizat vreunul dintre funcţionarii acestor instituţii?

Îmi vine greu să dau o apreciere, activăm de doar câteva luni, este prematur să spui că, uite, s-a întreprins sau nu ceva.

- Totuşi există speranţa că aceste zeci şi sute de milioane cheltuite iresponsabil vor fi recuperate la buget?

Unii, în cazul în care este posibil, mai întorc singuri banii în timpul controlului. Alţii mai aşteaptă să fie invitaţi – nu la Curte, căci noi invităm cu telegrame –, dar cu citaţie.

- La fel ca Întreprinderea „Calea Ferată”, nici Banca de Economii, unde statul are active de 10 miliarde de lei, în zece ani nu a plătit dividente statului. Cu toate acestea, după un control de 9 luni la această instituţie, recent CC a publicat un raport în care unica problemă semnalată este cea legată de „Investprivatbank”. Nimic despre gestionarea activelor Băncii de Economii. Deşi se ştie că banca a făcut sponsorizări de milioane în perioada guvernării comuniste fără ca acest lucru să fie coordonat cu Consiliul de Administrare. Azi rămâne acelaşi director roşu în funcţie. Să înţelegem că a fost omisă această informaţie din raport?

Controlul la instituţia în cauză a fost iniţiat de vechea conducere. Am spus de la bun început că Curtea de Conturi era dirijată şi, din această cauză, nu apărea totul în rapoarte. Nici în raportul Curţii realizat în urma controlului la Calea Ferată nu figurau ilegalităţile comise la construcţia tronsonului Giurgiuleşti-Cahul. Acestea au fost incluse în raport la intervenţia noastră. În scurt timp, vom veni cu rezultatele controlului la „Moldtelecom”, „Aviaţia civilă” şi alte instituţii, rapoarte iniţiate de noi, şi o putem spune cu toată certitudinea, sunt obiective.


- Dle Urechean, aveţi o bogată experienţă politică, şi nu pot să nu vă întreb, cum credeţi, vom avea în curând preşedinte sau mai degrabă vom avea alegeri anticipate?

Eu cred că vom avea alegeri anticipate, deoarece factorii de decizie nu vor să se audă unii pe alţii. Voronin stă în umbră şi bate din palme. El este cel mai interesat să aibă loc alegeri anticipate. Astfel, mai are şansa de a rămâne în top şi de a-şi păstra partidul. Dacă nu vor avea loc alegeri, partidul său se va destrăma. Alegerile însă nu vor aduce nimic bun, să dea Dumnezeu să se păstreze acest coraport de forţe. Cert e că statul va fi condus de coaliţii încă multe zeci de ani, de aceea trebuie înrădăcinată şi la noi practica unei bune guvernări în coaliţie. Dacă a existat o înţelegere, ea trebuia respectată. Cu părere de rău, suntem moldoveni – capricioşi, ambiţioşi, iresponsabili. La noi, acordul AIE a fost înregistrat pe o coală de hârtie, pe când în Germania astfel de acorduri conţin 70 de foi şi ele se respectă. La noi, după ce unii s-au văzut pe cal, au uitat de înţelegere şi de tot. Din păcate, această experienţă va transmite o neîncredere următoarelor coaliţii. Dacă v-aţi înţeles, procedaţi cum v-aţi înţeles ca poporul să aibă încredere în voi.

- Mai este posibilă alegerea unei candidaturi de compromis?

Ar fi posibilă dacă ar fi mai puţini pretendenţi în interior. Categoric, nu sunt de acord cu unele declaraţii că nu-i o astfel de candidatură în ţara asta. Gata, nu-i nimeni, ei se uită numai unul la altul şi nu văd oleacă mai departe şi pe alţii. Sunt oameni destoinici, care au potenţial, sunt oameni, recunoscuţi şi la Est, şi la Vest, pregătiţi pentru această activitate. Şi, la urma urmei, nu înţeleg de ce vor unii atât de mult să ajungă preşedinte. Nu vorbesc de candidatura lui Marian Lupu, el are tot dreptul, a fost înaintat atât de AIE 1, cât şi de AIE 2.

Trebuie propus un om care s-ar înţelege cu toate forţele politice, inclusiv cu domnul Voronin, şi apoi trebuie găsit un om lipsit de ambiţii ca să accepte ca o parte din împuternicirile preşedintelui să treacă la guvern şi parlament. Eu, de exemplu, aş accepta aşa ceva, trebuie să fie clar că într-o ţară parlamentară preşedintele este o figură mai mult reprezentativă.

- Nu vi s-a propus să candidaţi la funcţia de preşedinte?

Deocamdată, nu, dar aştept. De ce n-aş fi? Sunt depolitizat, apolitic.

Interviu realizat de Svetlana Corobceanu
 
jurnal
0