Preşedintele interimar al Moldovei pierde şansele să devină Preşedinte real

 
CHIŞINĂU, 10 aug – Novosti-Moldova. Partidul Liberal-Democrat din Moldova se pronunţă împotriva modificării Constituţiei ţării prin adoptarea unei legi organice, în conformitate cu care deputaţii ar putea alege Preşedintele, a declarat miercuri preşedintele PLDM Vladimir Filat, Primul ministru al RM, după şedinţa Guvernului.
 
Conform acordului AIE-2, candidat din partea coaliţiei la postul de Preşedinte este actualui speaker al Parlamentului şi Preşedintele interimar al statului, liderul Partidului Democrat Marian Lupu. În acest mod, Filat s-a pronunţat împotriva alegerii în postul de Preşedinte a colegului său din Alianţă.
 
În opinia lui Filat, „dacă Curtea Constituţională chiar va permite Parlamentului să adopte legea organică, în conformitate cu care se va putea alege Preşedintele cu un număr mai mic de voturi, PLDM nu va participa la vot. Noi vom respecta cu stricteţe legislaţia în vigoare. Lupu este prea pasionat de ideea de a ocupa fotoliul de Preşedinte, dar şansele lui sînt tot mai mici. Nu va putea fi evitată şi introducerea modificărilor în acordul AIE-2”, - a menţionat Filat.
 
Curtea Constituţională urmează să adopte pînă la sfîrşitul lunii octombrie decizia privind legalitatea adoptării de către Parlament a legii organice, în conformitate cu care Preşedintele va putea fi ales cu un număr mai mic de voturi decît 61.
 
Filat a declarat în mai multe rînduri că „toate fracţiunile parlamentare, inclusiv opoziţia, trebuie să înainteze un candidat unic la postul de Preşedinte al republicii”, deoarece „încă o rundă de alegeri parlamentare anticipate va fi un şoc serios pentru Moldova”.
 
În ultimul timp au devenit frecvente cazurile de neînţelegere între PLDM pe de o parte şi PDM şi Partidul Liberal – pe de altă parte. Unul dintre precedente poate fi considerat faptul că PL s-a pronunţat categoric împotriva investirii Primului ministru, postul căruia îl ocupă Filat, cu abilităţi excepţionale în cazuri extreme. Preşedintele fracţiunii parlamentare a PLDM Valeriu Streleţ consideră că „în Parlament în rîndurile AIE-2 s-a creat opoziţie Guvernului”.
 
Moldova a ajuns în impas politic cu mai mult de doi ani în urmă, cînd după alegerile parlamentare, care au avut loc la 5 aprilie 2009 şi în care a învins Partidul Comuniştilor, la Chişinău au început tulburări în masă. Protestatarii, nemulţumiţi de rezultatele alegerilor, au atacat clădirile Parlamentului şi administraţiei Preşedintelui.
 
Autorităţile în exerciţiu au făcut concesii opoziţiei şi au recalculat rezultatele scrutinului, dar aceasta n-a modificat substanţial divizarea de forţe în Parlament. De fapt, noua componenţă a Legislativului n-a muncit mult. Următoarea componenţă a Parlamentului a fost constituită în conformitate cu rezultatele alegerilor anticipate din 29 iulie 2009.
 
Cele două încercări ale noului Parlament de a alege Preşedintele (10 noiembrie şi 7 decembrie), în care candidat la această funcţie a fost liderul Partidului Democrat Marian Lupu, au eşuat. Lui Lupu nu i-au ajuns opt voturi. Curtea Constituţională a Moldovei la sfîrşitul lunii septembrie 2010 a recunoscut că nealegerea Preşedintelui republicii în alegerile din 10 noiembrie şi alegerile repetate din 7 decembrie 2009 este circumstanţa, care justifică dizolvarea Parlamentului. În conformitate cu această decizie au fost stabilite alegerile parlamentare anticipate, care au avut loc la 28 noiembrie 2010. Dar nici această componenţă a Parlamentului nu poate pînă în prezent alege Preşedintele, deoarece coaliţia liberal-democrată are 59 de mandate din 101, iar pentru alegerea Preşedintelui sînt necesare 61. Comuniştii au refuzat categoric să voteze candidatura Alianţei la postul de Preşedinte – cea a speakerului Parlamentului Marian Lupu, propunînd , la rîndul său, drept cale de depăşire a crizei, alegerea în funcţia de Preşedinte a unui reprezentant al societăţii civile, neafiliat politic.