Alexandru Tănase: Corupţie, “corupţioneri” şi “crâşă”
02/07/2011
Corupţia rămâne a fi cea mai grea problemă a societăţii moldave, succesele în combaterea fenomenului fiind modeste, iar măsurile de monitorizare a punerii în practică a politicilor anticorupţie rămân a fi deocamdată ineficiente, este concluzia mai multor experţi. De ce faptele de corupţie nu stârnesc mare indignare printre moldoveni? Fie ei judecători, procurori, poliţişti, politicieni sau alegători? Vă propun să citiţi mai jos interviul realizat de Radio Europa Liberă.
Alexandru Tănase: „În Moldova există corupţie şi din păcate în ultimii ani s-a vorbit foarte mult, dar nu s-a făcut nimic pentru a contracara corupţia. Toate măsurătorile care se fac pornesc de la percepţia fenomenului de corupţie. Dacă ar fi ca cineva din afară să urmărească ce se întâmplă în Republica Moldova în ultimele săptămâni de zile cu toate aceste interminabile reglări de conturi în mod clar va avea percepţia că Republica Moldova este un stat foarte şi foarte corupt.
Trebuie de intervenit nu doar ca instrumente pentru a combate corupţia, dar în acelaşi timp şi politicienii trebuie să fie foarte atenţi, atunci când se lansează în acuzaţii, când încep campanii publice. Deoarece aceste declaraţii şi acţiuni pe de o parte sigur că le aduc puncte electorale, dar există şi efectul advers şi anume crează impresia în opinia publică că Republica Moldova, că la noi în societate corupţia este la tot pasul.”
Europa Liberă: Domnule Tănase, unele voci spun că persistă pericolul mafiotizării şi criminalizării instituţiilor statului. Chiar se vorbeşte despre anumite instituţii, care sunt criticate pe parcursul anilor, că ar fi protejat mafia în Moldova.
Alexandru Tănase: „Fiind jurist, încerc să utilizez altă terminologie decât mafia. În ceea ce priveşte gradul de corupţie şi criminalizare al anumitor instituţii, evident că aceste probleme există, persistă şi dacă nu se va interveni energic şi definitiv în acest sens sigur că lucrurile se vor agrava. Noi am întârziat.”
Europa Liberă: Dar ce înseamnă că există problema, persistă? Cum s-o înţeleagă cetăţeanul?
Alexandru Tănase: „Păi, cum să vă spun eu? Credeţi Dumneavoastră că în Republica Moldova contrabanda, evaziunile fiscale pot avea loc fără un concurs al Ministerului de Interne? Al altor actori, care au ca şi scop şi sarcină combaterea criminalităţii? Sigur că nu. Orice persoană care comite asemenea gen de fraude de-a lungul anilor şi nu este trasă la răspundere penală în mod cert are o conexiune la sistemul organelor de forţă ale statului.
Întrebaţi şi un şofer din stradă şi un om de afaceri: cine are aşa-anumita „crâşă” nu are nici o problemă nici într-o instituţie a statului. Cine n-o are, acela este falimentat şi distrus. Reforma în acest domeniu, a instituţiilor de forţă, în mod special a Ministerului de Interne şi Justiţia este una care trebuie să aibă loc cât se poate de curând. Şi îmi pare foarte rău că s-a mers pe o idee de-a face tot felul de strategii, stratageme şi tactici de reforme, dar nu s-a recurs la cel mai eficient şi unic mijloc posibil, cum ar fi înlocuirea persoanelor corupte.”
Europa Liberă: Sunt voci care acreditează ideea unei justiţii corupte în Republica Moldova. Nu prea am auzit despre intentarea dosarelor pe numele judecătorilor.
Alexandru Tănase: „Cât timp am fost ministru al Justiţiei şi membru al Consiliului Superior al Magistraturii am depus mai multe sesizări la Procuratura generală pentru a intenta dosare penale pentru unii sau alţi judecători. Nici unul dintre ei nu a fost pornit, din păcate. Am discutat şi cu Procurorul general când eram ministru, la acea vreme am discutat cu dumnealui. Nu s-a schimbat nimic.
Este o problemă în acest sens şi cred eu că acum mai actual ca oricând se vede cât de periculoasă este o justiţie coruptă, care în realitate pune în pericol securitatea naţională a statului. Să nu uităm ce se întâmplă cu aceste matrapazlâcuri, care astăzi au loc – contestarea litigiilor electorale, unde trei patru indivizi, care doar datorită faptului că în timpul comuniştilor au fost numiţi în funcţie de judecători, au dreptul de a decide în locul alegătorilor unui oraş de aproape un milion de oameni.”
Europa Liberă: Dar de fapt în Republica Moldova cine reclamă cazurile de corupţie?
Alexandru Tănase: „Cetăţeanul este cel care trebuie să reclame, dar cetăţeanul este educat în cu totul alt stil. Încă de pe băncile facultăţii încep toate aceste fenomene absolut condamnabile în orice societate, când mai pui în matriculă un 20 de euro ca să-i dea o notă mai mare. Pe urmă când mergi să te angajezi la lucru mai dai o şpagă ca să-ţi dea o funcţie, mai apoi când ajungi în această funcţie încep să se perceapă bani de pe acei care se adresează acestui funcţionar. Şi de aici porneşte aceste acest cerc vicios.
S-a discutat foarte mult şi în cazul guvernării AIE-1 despre faptul că la acea vreme o componentă a fostei AIE-1 vindea funcţii şi s-a ştiut şi la nivel de ambasadori şi la nivel de instituţii ale statului, dar societatea nu a condamnat aşa ceva şi îmi pare foarte rău.”
Europa Liberă: Şi atunci cum se educă societatea din moment ce în familie copilul ştie că mama sau tata rezolvă o problemă prin darea de mită?
Alexandru Tănase: „Peştele se strică de la cap. Eu cred că trebuie început de sus. Eu îmi amintesc când am început mandatul meu de ministru, eu nu mi-am propus să elaborez strategii şi stratageme de lungă durată. Am încercat să intervin în zona cea mai sensibilă care este – substituirea persoanelor corupte. Noi ştim cine sunt aceste persoane, nu am nevoie de probe, deoarece nu suntem organ de urmărire penală, ele trebuiau demise din funcţie.”
Europa Liberă: Cine sunt aceste persoane?
Alexandru Tănase: „Acum, în calitatea mea de judecător la Curtea Constituţională, nu ar fi corect să vin cu nume să dau ş.a.m.d. Le ştim pe toate. Când am propus lichidarea instanţelor economice toată lumea pe faţă mă susţinea, dar în realitate eram subminat. Când a început lupta pentru destituirea lui Muruianu, pe de o parte: da, domnule, că nu e corect, nu este bine ca o persoană de o aşa factură morală să fie în funcţie, dar în realitate şi colegii mei, nu vreau să le dau numele, îl chemau prin birouri şi îi ofereau sprijin şi protecţie – lasă-l pe ăsta în pace că nu-ţi face nimic.
Degeaba vom schimba legi, degeaba vom adopta strategii, degeaba vom face concepţii, dacă nu vom interveni în zona sensibilă, care este zona resurselor umane, şi anume judecătorii, procurorii, poliţiştii, toţi cei peste care planează elementariile dubii că sunt corupţi.
Nu mă interesează să fie trimişi în judecată. Este o cale lungă şi deseori imposibil de atins. Dar cel puţin înlăturaţi din funcţie. Chiar şi modificări la legile pe care le-am propus, dar din păcate la care s-a renunţat în mandatul noului ministru al Justiţiei, a fost ca sancţiunea de bază, care să fie aplicată celor corupţi, mă refer ca sancţiune disciplinară, să fie demiterea din funcţie. Mai apoi ce face procuratura cu justiţia mai puţin mă interesează. Este important să nu fie judecător, procuror sau poliţist, ca să poată în continuare să dăuneze intereselor societăţii.”
Europa Liberă: Până la urmă pot să înţeleg că Dumneavoastră spuneţi că stârpirea fenomenului corupţiei depinde de voinţa politică?
Alexandru Tănase: „Doar de voinţa politică şi aici este un risc, pe care politicienii trebuie să-l înţeleagă şi să-l accepte: se va ajunge la o cotă, când toată această situaţie va scăpa de sub control şi ne vom pomeni cu tulburări în masă şi proteste publice, unde oamenii nu vor mai face o distincţie cine e corupt şi cine nu. Îi va da pe toţi la gunoi, fără să mai facă diferenţa. Nu poate altcineva afară decât politicul să intervină în această zonă, doar că în acest caz politicul trebuie să fie unul profund moral şi sincer în ceea ce face. Dar să nu blocheze, cum a fost în cazul instanţelor economice doi ani de zile de fapt a fost blocat şi acum când trebuie de provocat un nou scandal în coaliţie se insistă pe acest proiect.”
Europa Liberă: Vorbim despre voinţa politică a politicienilor. Dar din moment ce avem politicieni corupţi, credeţi că chiar ei sunt cei mai versaţi, care să stârpească acest viciu?
Alexandru Tănase: „Societatea trebuie să-şi asume o parte din responsabilitate, deoarece alegătorul este cel care propulsează toţi politicienii în viaţa politică activă. Şi este foarte bine ca cetăţenii când merg la vot să fie la fel de atenţi ca şi atunci când merg la piaţă şi cumpără nişte roşii – să nu le aleagă pe cele stricate. Dar să încerce să aleagă oameni oneşti, oameni sinceri, care în trecutul lor nu au fost legaţi cu scandaluri de corupţie, contrabandă, multe, multe alte acţiuni, care nici pe departe nu sunt compatibile cu acele standarde morale, de care avem noi nevoie pentru a ne mişca spre Europa.”
Europa Liberă: Bine, dacă alegătorul se lasă el singur corupt de policitician, cum poate cetăţeanul să se sensibilizeze?
Alexandru Tănase: „Dacă alegătorul votează politicieni corupţi, avem ceea ce avem în Republica Moldova. Şi iată aici cercul vicios s-a închis. Nu putem absolvi cetăţeanul de responsabilitatea pentru ceea ce se întâmplă în ţară. Despre foarte multe persoane s-a vorbit, au fost probe, au fost dosare penale, au existat mai multe situaţii, care permit alegătorului să-şi contureze un punct de vedere obiectiv şi raţional. Dacă acest lucru nu este făcut, înseamnă că cetăţeanul acceptă aşa ceva şi trebuie să suporte consecinţele de a trăi într-un stat unde se vinde şi se cumpără absolut orice.”
Europa Liberă: De cât timp ar avea nevoie Moldova să scape de acest flagel – corupţia?
Alexandru Tănase: „Dacă am avea o clasă politică, care realmente ar dori acest lucru, este posibil în câţiva ani de zile de a închide acest subiect. Este un teren sănătos pentru a putea schimba ceva, doar că avem nevoie de oameni care să dorească acest lucru, dar nu în toiul campaniilor electorale să lupte cu mafia, în momentul când vor să provoace anumite scandaluri şi turbulenţe în viaţa publică să invoce acest argument, dar să-l dorească sincer.”
Interviu realizat de Valentina Ursu
pentru Radio Europa Libera
http://www.tanase.md/2011/07/02/coruptie-coruptioneri-si-crasa/
Corupţia rămâne a fi cea mai grea problemă a societăţii moldave, succesele în combaterea fenomenului fiind modeste, iar măsurile de monitorizare a punerii în practică a politicilor anticorupţie rămân a fi deocamdată ineficiente, este concluzia mai multor experţi. De ce faptele de corupţie nu stârnesc mare indignare printre moldoveni? Fie ei judecători, procurori, poliţişti, politicieni sau alegători? Vă propun să citiţi mai jos interviul realizat de Radio Europa Liberă.
Alexandru Tănase: „În Moldova există corupţie şi din păcate în ultimii ani s-a vorbit foarte mult, dar nu s-a făcut nimic pentru a contracara corupţia. Toate măsurătorile care se fac pornesc de la percepţia fenomenului de corupţie. Dacă ar fi ca cineva din afară să urmărească ce se întâmplă în Republica Moldova în ultimele săptămâni de zile cu toate aceste interminabile reglări de conturi în mod clar va avea percepţia că Republica Moldova este un stat foarte şi foarte corupt.
Trebuie de intervenit nu doar ca instrumente pentru a combate corupţia, dar în acelaşi timp şi politicienii trebuie să fie foarte atenţi, atunci când se lansează în acuzaţii, când încep campanii publice. Deoarece aceste declaraţii şi acţiuni pe de o parte sigur că le aduc puncte electorale, dar există şi efectul advers şi anume crează impresia în opinia publică că Republica Moldova, că la noi în societate corupţia este la tot pasul.”
Europa Liberă: Domnule Tănase, unele voci spun că persistă pericolul mafiotizării şi criminalizării instituţiilor statului. Chiar se vorbeşte despre anumite instituţii, care sunt criticate pe parcursul anilor, că ar fi protejat mafia în Moldova.
Alexandru Tănase: „Fiind jurist, încerc să utilizez altă terminologie decât mafia. În ceea ce priveşte gradul de corupţie şi criminalizare al anumitor instituţii, evident că aceste probleme există, persistă şi dacă nu se va interveni energic şi definitiv în acest sens sigur că lucrurile se vor agrava. Noi am întârziat.”
Europa Liberă: Dar ce înseamnă că există problema, persistă? Cum s-o înţeleagă cetăţeanul?
Alexandru Tănase: „Păi, cum să vă spun eu? Credeţi Dumneavoastră că în Republica Moldova contrabanda, evaziunile fiscale pot avea loc fără un concurs al Ministerului de Interne? Al altor actori, care au ca şi scop şi sarcină combaterea criminalităţii? Sigur că nu. Orice persoană care comite asemenea gen de fraude de-a lungul anilor şi nu este trasă la răspundere penală în mod cert are o conexiune la sistemul organelor de forţă ale statului.
Întrebaţi şi un şofer din stradă şi un om de afaceri: cine are aşa-anumita „crâşă” nu are nici o problemă nici într-o instituţie a statului. Cine n-o are, acela este falimentat şi distrus. Reforma în acest domeniu, a instituţiilor de forţă, în mod special a Ministerului de Interne şi Justiţia este una care trebuie să aibă loc cât se poate de curând. Şi îmi pare foarte rău că s-a mers pe o idee de-a face tot felul de strategii, stratageme şi tactici de reforme, dar nu s-a recurs la cel mai eficient şi unic mijloc posibil, cum ar fi înlocuirea persoanelor corupte.”
Europa Liberă: Sunt voci care acreditează ideea unei justiţii corupte în Republica Moldova. Nu prea am auzit despre intentarea dosarelor pe numele judecătorilor.
Alexandru Tănase: „Cât timp am fost ministru al Justiţiei şi membru al Consiliului Superior al Magistraturii am depus mai multe sesizări la Procuratura generală pentru a intenta dosare penale pentru unii sau alţi judecători. Nici unul dintre ei nu a fost pornit, din păcate. Am discutat şi cu Procurorul general când eram ministru, la acea vreme am discutat cu dumnealui. Nu s-a schimbat nimic.
Este o problemă în acest sens şi cred eu că acum mai actual ca oricând se vede cât de periculoasă este o justiţie coruptă, care în realitate pune în pericol securitatea naţională a statului. Să nu uităm ce se întâmplă cu aceste matrapazlâcuri, care astăzi au loc – contestarea litigiilor electorale, unde trei patru indivizi, care doar datorită faptului că în timpul comuniştilor au fost numiţi în funcţie de judecători, au dreptul de a decide în locul alegătorilor unui oraş de aproape un milion de oameni.”
Europa Liberă: Dar de fapt în Republica Moldova cine reclamă cazurile de corupţie?
Alexandru Tănase: „Cetăţeanul este cel care trebuie să reclame, dar cetăţeanul este educat în cu totul alt stil. Încă de pe băncile facultăţii încep toate aceste fenomene absolut condamnabile în orice societate, când mai pui în matriculă un 20 de euro ca să-i dea o notă mai mare. Pe urmă când mergi să te angajezi la lucru mai dai o şpagă ca să-ţi dea o funcţie, mai apoi când ajungi în această funcţie încep să se perceapă bani de pe acei care se adresează acestui funcţionar. Şi de aici porneşte aceste acest cerc vicios.
S-a discutat foarte mult şi în cazul guvernării AIE-1 despre faptul că la acea vreme o componentă a fostei AIE-1 vindea funcţii şi s-a ştiut şi la nivel de ambasadori şi la nivel de instituţii ale statului, dar societatea nu a condamnat aşa ceva şi îmi pare foarte rău.”
Europa Liberă: Şi atunci cum se educă societatea din moment ce în familie copilul ştie că mama sau tata rezolvă o problemă prin darea de mită?
Alexandru Tănase: „Peştele se strică de la cap. Eu cred că trebuie început de sus. Eu îmi amintesc când am început mandatul meu de ministru, eu nu mi-am propus să elaborez strategii şi stratageme de lungă durată. Am încercat să intervin în zona cea mai sensibilă care este – substituirea persoanelor corupte. Noi ştim cine sunt aceste persoane, nu am nevoie de probe, deoarece nu suntem organ de urmărire penală, ele trebuiau demise din funcţie.”
Europa Liberă: Cine sunt aceste persoane?
Alexandru Tănase: „Acum, în calitatea mea de judecător la Curtea Constituţională, nu ar fi corect să vin cu nume să dau ş.a.m.d. Le ştim pe toate. Când am propus lichidarea instanţelor economice toată lumea pe faţă mă susţinea, dar în realitate eram subminat. Când a început lupta pentru destituirea lui Muruianu, pe de o parte: da, domnule, că nu e corect, nu este bine ca o persoană de o aşa factură morală să fie în funcţie, dar în realitate şi colegii mei, nu vreau să le dau numele, îl chemau prin birouri şi îi ofereau sprijin şi protecţie – lasă-l pe ăsta în pace că nu-ţi face nimic.
Degeaba vom schimba legi, degeaba vom adopta strategii, degeaba vom face concepţii, dacă nu vom interveni în zona sensibilă, care este zona resurselor umane, şi anume judecătorii, procurorii, poliţiştii, toţi cei peste care planează elementariile dubii că sunt corupţi.
Nu mă interesează să fie trimişi în judecată. Este o cale lungă şi deseori imposibil de atins. Dar cel puţin înlăturaţi din funcţie. Chiar şi modificări la legile pe care le-am propus, dar din păcate la care s-a renunţat în mandatul noului ministru al Justiţiei, a fost ca sancţiunea de bază, care să fie aplicată celor corupţi, mă refer ca sancţiune disciplinară, să fie demiterea din funcţie. Mai apoi ce face procuratura cu justiţia mai puţin mă interesează. Este important să nu fie judecător, procuror sau poliţist, ca să poată în continuare să dăuneze intereselor societăţii.”
Europa Liberă: Până la urmă pot să înţeleg că Dumneavoastră spuneţi că stârpirea fenomenului corupţiei depinde de voinţa politică?
Alexandru Tănase: „Doar de voinţa politică şi aici este un risc, pe care politicienii trebuie să-l înţeleagă şi să-l accepte: se va ajunge la o cotă, când toată această situaţie va scăpa de sub control şi ne vom pomeni cu tulburări în masă şi proteste publice, unde oamenii nu vor mai face o distincţie cine e corupt şi cine nu. Îi va da pe toţi la gunoi, fără să mai facă diferenţa. Nu poate altcineva afară decât politicul să intervină în această zonă, doar că în acest caz politicul trebuie să fie unul profund moral şi sincer în ceea ce face. Dar să nu blocheze, cum a fost în cazul instanţelor economice doi ani de zile de fapt a fost blocat şi acum când trebuie de provocat un nou scandal în coaliţie se insistă pe acest proiect.”
Europa Liberă: Vorbim despre voinţa politică a politicienilor. Dar din moment ce avem politicieni corupţi, credeţi că chiar ei sunt cei mai versaţi, care să stârpească acest viciu?
Alexandru Tănase: „Societatea trebuie să-şi asume o parte din responsabilitate, deoarece alegătorul este cel care propulsează toţi politicienii în viaţa politică activă. Şi este foarte bine ca cetăţenii când merg la vot să fie la fel de atenţi ca şi atunci când merg la piaţă şi cumpără nişte roşii – să nu le aleagă pe cele stricate. Dar să încerce să aleagă oameni oneşti, oameni sinceri, care în trecutul lor nu au fost legaţi cu scandaluri de corupţie, contrabandă, multe, multe alte acţiuni, care nici pe departe nu sunt compatibile cu acele standarde morale, de care avem noi nevoie pentru a ne mişca spre Europa.”
Europa Liberă: Bine, dacă alegătorul se lasă el singur corupt de policitician, cum poate cetăţeanul să se sensibilizeze?
Alexandru Tănase: „Dacă alegătorul votează politicieni corupţi, avem ceea ce avem în Republica Moldova. Şi iată aici cercul vicios s-a închis. Nu putem absolvi cetăţeanul de responsabilitatea pentru ceea ce se întâmplă în ţară. Despre foarte multe persoane s-a vorbit, au fost probe, au fost dosare penale, au existat mai multe situaţii, care permit alegătorului să-şi contureze un punct de vedere obiectiv şi raţional. Dacă acest lucru nu este făcut, înseamnă că cetăţeanul acceptă aşa ceva şi trebuie să suporte consecinţele de a trăi într-un stat unde se vinde şi se cumpără absolut orice.”
Europa Liberă: De cât timp ar avea nevoie Moldova să scape de acest flagel – corupţia?
Alexandru Tănase: „Dacă am avea o clasă politică, care realmente ar dori acest lucru, este posibil în câţiva ani de zile de a închide acest subiect. Este un teren sănătos pentru a putea schimba ceva, doar că avem nevoie de oameni care să dorească acest lucru, dar nu în toiul campaniilor electorale să lupte cu mafia, în momentul când vor să provoace anumite scandaluri şi turbulenţe în viaţa publică să invoce acest argument, dar să-l dorească sincer.”
Interviu realizat de Valentina Ursu
pentru Radio Europa Libera
http://www.tanase.md/2011/07/02/coruptie-coruptioneri-si-crasa/