Ion Perju, învinuitul de moartea lui Boboc: „Ca să scape alţii de pedeapsă, m-au ales vinovat pe mine”

  6 Aprilie 2011.
 
Poliţistul Ion Perju, suspectat de moartea lui Valeriu Boboc (tânărul ucis de poliţie în noaptea de 7 spre 8 aprilie 2009), se declară nevinovat. El susţine că a fost ales ţap ispăşitor de către colegii săi din poliţia criminală a Comisariatului General de Poliţie (CGP) al mun. Chişinău. Perju infirmă că el era tipul în albastru care lovea cu piciorul o persoană în faţa Guvernului, după cum arată filmările din acea noapte făcute publice anul trecut, şi se îndoieşte de faptul că lovitul era Boboc. Aruncând cu pietre în el, dă de înţeles Perju, alţi poliţişti caută să iasă basma curată în legătură cu nelegiuirile comise de ei înşişi. El consideră că presa denaturează adevărul despre 7 aprilie şi ne asigură că, după ce va fi audiat în instanţă, va scoate la iveală lucruri cu adevărat şocante, care vor ului opinia publică. 
 

- Dle Perju, pe Internet, sunteţi prezentat ca un monstru. „Loviturile sale nu pot fi uitate”, scria cineva despre dvs.

- Infirm categoric că aş fi lovit pe cineva. Doar am reţinut unele persoane, care făceau dezordine. Sunt sigur de acţiunile mele şi răspund pentru ele.
 
- Cum apreciaţi, în genere, comportamentul poliţiei în acele zile şi modul în care poliţia a fost dirijată?

- Eu nu mă supuneam ministrului Papuc, nici şefului statului-major, dlui Zubic, aşa că nu ştiu ce indicaţii au dat ei. Am primit indicaţii doar de la şeful meu, şeful poliţiei criminale a CGP, Ruslan Saachian. Nu cunosc ce s-a întâmplat în culise. Cine a stat în spatele acelor evenimente tragice este întrebarea principală, la care, din păcate, încă nimeni nu a găsit răspuns.
 
- Ce anume aţi făcut la 6 şi 7 aprilie 2009?

- Pe 6 aprilie, seara târziu, asiguram ordinea publică în PMAN. N-am primit nicio comandă să intervenim. Primăria ne anunţase că şi a doua zi vor avea loc proteste. Dimineaţă, am avut o şedinţă obişnuită, apoi am fost repartizaţi prin oraş. Sincer, eram agitaţi cu toţii, pentru că lumea venea de pretutindeni în Centru. N-am avut alte sarcini decât să asigurăm ordinea publică. De la ora 8.30, m-am aflat în mulţime, în faţa Preşedinţiei şi a Parlamentului.
 
- Cu cine dintre poliţişti au negociat tinerii care au arborat drapelele UE şi al României pe clădirea Preşedinţiei?

- Eu eram jos, în mulţime, şi nu am fost de faţă la aceste negocieri. Îmi pare foarte dubios, însă, motivul invocat de copilul acela de 17 ani (Ion Galaţchi - n.n.) - că i-ar fi venit în cap înălţătoarea idee de a calma mii de oameni. Cred că a fost instruit, dar nu ştiu de către cine…
 
- Ce aţi făcut noaptea? Aţi reuşit să treceţi pe acasă pe parcursul zilei?

- Cum puteam să las toate baltă şi să mă duc acasă, când toată poliţia din republică se afla în stare de alertă? După devastarea celor două clădiri, seara, prin Piaţă, umblau mulţi tineri în stare de ebrietate. Aveau cu ei sticle de vin, de rachiu, aveau vergi metalice, cu care opreau taxiurile. Erau agresivi. Atunci noi am fost repartizaţi câte doi, pe porţiuni concrete. Zona mea era de la intersecţia str. Puşkin şi Ştefan cel Mare, prin Parcul Catedralei, până la Bănulescu-Bodoni. Nu m-am ridicat mai la deal de Arcul de Triumf. Eram în spatele chioşcului de ziare de la acea intersecţie, când, pe neprins de veste, am auzit împuşcături şi strigăte. Toţi fugeau! Intervenise „Fulgerul”, fără ca noi să ştim. M-a sunat atunci Saachian şi m-a întrebat unde mă aflu. Tot atunci se apropiau de chioşc tineri cu răngi metalice. Vorbeau tare şi puneau la cale să devasteze chioşcul şi apoi toate magazinele de la „Gemeni” până la UNIC. Aşa au început reţinerile.
 
- Cum eraţi îmbrăcat în acea noapte?

- În pantaloni cafenii, încălţăminte neagră, într-un pulover albastru şi în scurtă neagră.
Am şi poze, şi imagini video clare, care confirmă că şi noaptea purtam aceleaşi haine.
 
- Cine e tipul în trening albastru despre care se spune că aţi fi dvs.?

- Nu am putut să-l identific cu siguranţă. Să fi fost de la CGP, l-aş fi cunoscut mai uşor, dar acolo erau poliţişti de la „Fulger”, de la Anenii Noi, de la Botanica, Centru, Râşcani, Ciocana… Ce-i drept, am unele presupuneri despre identitatea acelui om, dar am să le fac publice când voi fi convins că aşa e.
 
- Din ce localitate este cel la care vă referiţi? Aţi discutat cu el la 7 aprilie sau ulterior?

- Din câte îmi dau seama, este din Chişinău. N-am vorbit cu el niciodată.
 
- Dacă e aşa, cum explicaţi faptul că există şi martori care susţin în instanţă că dvs. sunteţi cel în trening?

- Principalul martor al acuzării, fata care era atunci cu Boboc, confirmă declaraţiile altor martori că Valeriu a fost lovit cu automatele în cap, în burtă, pe toată suprafaţa corpului, de persoane mascate. Şi martorul Dumitru Iancev, care spune că Boboc a fost ucis la picioarele lui, susţine acelaşi lucru. Filmările arată însă că Iancev stă plin de sânge la distanţă clară de tânărul lovit de tipul în albastru. Şi acest tânăr dispare la un moment oarecare, iar persoana încărcată în maşină, care, chipurile, ar fi Boboc, este altcineva şi se află în alt loc. Din păcate, opinia publică este indusă în eroare. Unele mass-media tratează evenimentul doar subiectiv. Se anunţă că martorul Saachian şi alţi poliţişti îl recunosc pe cel în albastru, ca fiind Perju. Şi atât! Dacă niciodată nu se va afla adevărul despre 7 aprilie, acesta va fi numai pentru că lumea nu vrea să-l cunoască. Pentru că unii jurnalişti induc oamenii în eroare şi nimeni nu analizează obiectiv situaţia. Dacă cel lovit de tipul în albastru e Boboc, care moare, cum şi unde dispare el pe urmă? Eu am versiunea mea, care coincide cu declaraţiile martorului care l-a dus pe Boboc la spital…
 
- Ce a declarat acel martor?

- Fiţi atenţi, nimeni nu a stabilit cu certitudine că Boboc este anume cel din filmările făcute publice. Poliţistul care l-a dus la Salvare pe Boboc spune că staţionase (tot cu o maşină „Niva” albă) nu în PMAN, ci la semaforul de la intersecţia străzilor Bănulescu-Bodoni şi Ştefan cel Mare. Acolo l-ar fi văzut pe Saachian, făcându-i semn cu mâna şi spunându-i că trebuie să ducă urgent o persoană la spital. Din spusele martorului, Boboc a fost luat şi încărcat în maşină nu din centrul Pieţei, ci de vizavi de monumentul lui Ştefan cel Mare. Astfel, omul urcat în „Niva” din Piaţă este cel mai degrabă altcineva… În filmări se vede încă o victimă, care stătea jos, spre strada Puşkin, când poliţia striga: „Chemaţi Salvarea!”. Oricare dintre aceştia putea fi Boboc. Eu tind să cred că era anume cel ridicat de la intersecţia cu str. Bănulescu-Bodoni, căci poliţistul care l-a dus la spital recunoaşte aceasta şi în instanţă.
 
- Unde eraţi dvs. atunci? Dacă sunteţi nevinovat, de ce sunteţi singurul învinuit de moartea lui Boboc?

- Eu eram în parc, n-am ieşit de acolo. Ştiu prea bine de ce mă învinuiesc, dar nu pot divulga detalii. Deşi e simplu de tot - ca să scape alţii de pedeapsă, m-au ales pe mine. La CGP, toţi sunt cumetri şi o mână spală pe alta, aşa cum fiecare dintre ei a apărut în ipostaze delicate la 7 aprilie. Sunt multe întrebări la care Saachian nu are răspuns. Iar declarând că cel în albastru este Perju, întrebările se exclud. Lor nu le convine să spună că nu ştiu cine l-a ucis pe Boboc, ca să nu cadă ei…
 
- La judecată, Saachian a declarat că l-a găsit pe Boboc în Piaţă, nu la intersecţia Ştefan cel Mare-Bănulescu-Bodoni...

- Toate declaraţiile poliţiştilor au fost coordonate între ei, după ce filmările din Piaţă au fost făcute publice. Şoferul care l-a dus pe Boboc la spital a fost audiat în iulie 2009, pe când poliţiştii care mă acuză pe mine au apărut în instanţă peste un an. Întrebaţi-vă: de ce nici ei, nici eu, nu am fost audiaţi atunci, căci despre participarea noastră la evenimentele din 7 aprilie se ştia? De ce ne-au chemat pe toţi la rând, peste un an de zile?
 
- În ce relaţii eraţi cu Saachian până în aprilie 2009?

- Eram în relaţii colegiale, dar eram permanent presat, primeam indicaţii pe care el… Mă rog… Aţi observat în câte dosare a fost audiat? Întotdeauna a fost scos de sub urmărire. Cunosc foarte multe lucruri, ceea ce-l deranjează pe el. Nu mă întrebaţi, căci încă nu e momentul ca să le divulg.
 
- Ce indicaţii v-a mai dat el pe data de 7 aprilie? Anterior spuneaţi că este un om periculos şi că aţi primit de la el indicaţii ilegale…

- Eu le consider ilegale, deşi trebuie de demonstrat acest lucru. Sunt multe lucruri interesante despre 7 aprilie, pe care nu le cunoaşte opinia publică, dar nu pot să le spun, nici măcar aluziv, până când voi fi audiat în instanţă. Îl cunoaşteţi pe Saachian? Dacă nu, nu pot să vă spun mai multe… Interesaţi-vă la Călăraşi, unde a mai lucrat şi veţi primi o descriere super…
 
- Ce spune despre dvs. Damian Hâncu?

- Este şi mai straniu faptul că Hâncu, care zice că se afla lângă Boboc, nu figurează în dosarul meu. Dacă a fost martor, de ce nu e audiat?
 
- Cum credeţi că se va termina dosarul Boboc?

- Nu fac pronosticuri, dar vreau să se stabilească adevărul. Numai aşa nu voi avea de suferit. Uitaţi-vă cu ochi deschişi la tot ce se întâmplă. După ce voi fi audiat ca inculpat, voi pune totul pe masă şi atunci opinia publică va rămâne cu adevărat şocată.
 

„Cred că Perju e un ţap ispăşitor”
 
Victor Boboc, tatăl regretatului Valeriu



Nu pot să afirm cu certitudine că Perju e vinovat, dar toţi arată la el. Deşi eu cred că el este un ţap ispăşitor - l-au găsit pe dânsul şi alţii se spală pe mâini. Mă rog, deocamdată aşa-i la noi justiţia. O dată, pe la primele şedinţe, l-am întrebat: „Măi, de ce l-ai pălit aşa de năprasnic pe Valeriu, tocmai te-ai împiedicat?”. A făcut o mutră plângăreaţă şi a zis: „Nu sunt vinovat”. Şi pentru mine e o enigmă că Saachian a fost avansat în funcţie… Oricum, ei sunt mai mulţi vinovaţi, dar eu nu pot acuza pe nimeni, căci există prezumţia nevinovăţiei.


„Sunt ocupat!”



Solicitat de noi, Ruslan Saachian ne-a spus: „Sunt ocupat, sunt în şedinţă. O zi bună. La revedere”, după care n-a mai răspuns la apelurile noastre.
 
http://www.timpul.md/articol/exclusiv--ion-perju-invinuitul-de-moartea-lui-boboc-ca-sa-scape-altii-de-pedeapsa-m-au-ales-vinovat-pe-mine-22278.html