Vadimizarea lui Ponta si Antonescu

Dan Tapalaga
Foto: HotNews.ro


Intr-o vreme, granitele Romaniei cu Ungaria erau atent supravegheate, din fericire, doar de Vadim Tudor. Din nefericire, numarul vigilentilor s-a triplat ieri, prin inrolarea celor doi patrioti recenti in razboiul anti-iredentist. Crin Antonescu si Victor Ponta au pus mana pe arma lui Vadim Tudor - delirul nationalist si xenofob - ca sa deschida, atacandu-l pe Victor Orban, un nou front de razboi impotriva lui Traian Basescu si sa stinga rapid ecourile unui nou esec rasunator - Revolutia Sclavilor. La prima vedere, planul razboiului anti-maghiar pare stupid. Planul chiar este stupid, dar are si alte calitati ascunse: este foarte vechi, expirat si intoarce Romania la diversiunile nationalist-securiste din negura anilor 90.

Ce s-a intamplat miercuri, 16 martie 2011, aminteste de epoca de piatra a democratiei. Filmul zilei incepe cu scene ridicole de revolutie esuata si se termina cu un rechizitoriu nationalist de maxim prost gust intocmit de opozitie, in Parlamentul Romaniei, Guvernului de la Budapesta. Va fi inca o zi rusinoasa in analele galagiei parlamentare de factura slinos-populista.

Dar, in esenta, cum s-au desfasurat evenimentele? Poporul muncitor, in loc sa se revolte ca Guvernul Boc se pregateste sa-l lege in lanturile sclaviei cu noul Cod al Muncii, i-a intors spatele lui Victor Ponta si Crin Antonescu. Nici chemarile lui Crin, nici instigarile brutale de la Antene sau disimulate in concursuri cu premii de la Realitatea TV n-au scos oamenii, miercuri, in ziua votului la motiunea pe Codul Muncii, la Revolutia Sclavilor. A fost, va sa zica, un triplu esec.

• In primul rand: In ziua votarii motiunii la Codul Muncii, sclavii au stat acasa si au asteptat linistiti lanturile in loc sa umple strazile ca sa se lase eliberati de Ponta si Antonescu.
• In al doilea rand: Unii s-au apucat sa urle la opozitia eliberatoare, s-au enervat cand i-au vazut pe cei doi in Piata Victoriei, le-au strigat cate ceva si au plecat ostentativ in timpul baii de multime. 
• In al treilea rand: Din opozitia eliberatoare face parte in mod bizar PNL, partid care pretinde ca se adreseaza oamenilor de afaceri, altfel foarte interesati ca regulile sclaviei denuntate din ratiuni stangiste de PSD sa fie adoptate cat mai repede, nu se fie respinse de Parlament si in nici un caz cu concursul liberalilor, care inca se pretind in mod abuziv de dreapta.
   

Au urmat apoi momente care au acoperit opozitia de ridicol in Parlament. Premierul Boc a acuzat PNL si PSD ca au plagiat zeci de articole din Codul Muncii, din acelasi Cod infierat cu manie proletara de aceeasi opozitie. In concluzie, USL se afla miercuri inainte de vot in fata unui iminent dezastru de imagine, cu tot efortul televiziunilor de stiri de a eroiza actiunea opozitiei. Cum puteau scapa Antonescu si Ponta de rusinea unui triplu esec? Cum puteau iesi din penibilul zilei de miercuri? Inventand un scandal mai mare si fara legatura cu Codul Muncii. Ceea ce s-a si intamplat.

Scandalul era deja pregatit. Diversiunea - constand in denuntarea lui Victor Orban drept dusmanul poporului roman si acuzarea lui Traian Basescu drept complicele lui in direct, la tribuna Parlamentului -  fusese pregatita si anuntata cu cateva zile mai devreme.

Inainte ca ambasada Ungariei sa transmita , marti, 15 martie, mesajul premierului de la Budapesta, Victor Orban, catre  organizatorii manifestarilor de la Targu Mures in memoria Revolutiei de la 1848 (doua formatiuni radicale maghiare, PCM si CNS), Victor Ponta si Crin Antonescu au avansat periculos pe terenul atacului nationalist.

Pentru a lovi in Orban si, prin ricoseu, in Traian Basescu, Crin Antonescu supralicita inca de luni, 14 martie, declaratiile tipice, numai bune de ametit ungurii verzi din Ardeal, facute in preajma zilei nationale a Ungariei de radicalii din FIDESZ pe tema autonomiei teritoriale. Liderul PNL solicita insistent presedintelui si ministrului de externe inca de acum doua zile sa ia atitudine impotriva lor. Semn ca nu ma conta practic ce se intampla pe 15 martie iar scenele cu Avram Iancu spanzurat de un vadim local au fost bomboana pe coliva.

La randul sau, Victor Ponta pregatise deja intens dimensiunea internationala a pseudo-scandalului montat impotriva premierului de la Budapesta. Cu zece zile mai devreme, pe data de 4 martie, liderul PSD declara, citat de Agerpres, ca intentioneaza sa-i informeze pe liderii Partidului Socialistilor Europeani, in cadrul reuniunii de la Atena, “despre presiunile premierului ungar, Viktor Orban asupra celor de la UDMR si a Guvernului din Romania (...) Eu vreau, in mod special, sa informez despre relatia lui Viktor Orban cu Traian Basescu si despre presiunile pe care face premierul ungar asupra UDMR”.

Miercuri am aflat de la opozitie, Antene  si Realitate ceva si mai groaznic: amandoi sunt dictatori, amandoi sunt Hitler in plus nu Basescu, cum stiam, ci Orban este stapanul lui premierului Emil Boc. Asta cu Orban stapanul lui Boc n-a spus-o, cum ati crede, Vadim Tudor, ci locotenentul sau din PNL.  

Asadar, avem toate datele premeditarii atacului nationalist lansat de USL (Uniunea Securist-Liberala) , avand in vedere comportamentul previzibil al radicalilor din FIDEZS in competitie, la Budapesta, cu dementa extremista numita JOBBIK.  

Si acum, o scurta paranteza pentru romanii verzi care vor simti totusi nevoia sa le dea dreptate noilor vadimisti ca lupta cu "iredentismul maghiar". Radicalii si extremistii maghiari, in competitie interna la Budapesta, se agita in 2011 mai tare decat de obicei din ratiuni pur electorale.

A solicita o reactie oficiala din partea Guvernului, Presedintiei sau - si mai iresponsabil - a forta o declaratie de infierare a Guvernului de la Budapesta asumata de Parlamentul  Romaniei, cum a pretins PNL miercuri seara, inseamna a turna gaz pe focul aprins ritualic de vadimistii de la Budapesta si a alimenta spirala sovinista. Nici un stat responsabil din Uniunea Europeana n-ar putea concepe mizeria nationalista pusa in scena miercuri seara, in Parlamentul Romaniei, de Crin Antonescu si Victor Ponta.

Declaratiile radicalilor din FIDESZ din aceste zile despre autonomia teritoriala le auzim formulate cam la fel in fiecare an in zilele de 15 martie si 1 decembrie, latrate pe tonalitati chiar mai agresive in preajma campaniilor electorale din Romania sau Ungaria. In aceste momente, se flutura in mod ritualic steagul Ungariei Mari sau se varsa borcane cu lacrimi dupa Trianon.

In ultimii ani, politicienii romani maturi au invatat sa-i ingore sau sa explice rational de ce planurile secesioniste isi pierd sensul in interiorul Uniunii Europene. Astfel, discursul nationalist a pierdut teren in Romania. PRM a ratat, in 2008, intrarea in Parlament, dupa ce in 2000, Vadim Tudor se calificase in turul doi la presedintie iar partidul sau obtinea un sfert din mandatele parlamentare.

Dupa aderarea Romaniei la UE, ultimii luptatori cu fantomele iredentismului au ramas extremistii de dreapta, nationalistii, antieuropenistii, un Vadim Tudor prafuit si alti cativa ca el. Nici un politician sanatos la cap - de stanga sau de dreapta - n-a mai riscat sa se intoarca in timp.  

Cum au reusit Ponta si Antonescu sa ajunga, totusi, la Traian Basescu, dupa un raid pe la Budapesta? Scotand de la naftalina palanurile para-militare utilizate acum 15 ani de generalii si securistii lui Vadim Tudor in razboiul de uzura cu organizatiile teroriste maghiare. Schema lui Vadim Tudor era primitiva, dar a functionat ani de zile: strigi cat te tine gura ca ne cotropesc ungurii, iar cine refuza sa le declare razboi il facem tradator de tara. Prostia asta prindea acum 10 - 20 de ani, mult inainte ca romanii sa dea o tura prin Europa, sa-si deschida afaceri in Ungaria sau sa mearga la tratament in spitalele de la Budapesta.

Astazi, Ponta si Antonescu au inviorat plutonul nationalist intrat in adormire dupa evacuarea lui Vadim Tudor din Parlamentul de la Bucuresti. Prin agitarea pericolului maghiar pe tonul apocaliptic de acum doua decenii - operatiune de tip securist intens mediatizata la Antenele lui turnatorului Felix - liderii USL au reusit sa mute complet atentia de la Codul Muncii catre o tema artificiala, umflata de politicienii fara solutii. In urma unei uluitoare operatiuni de manipulare, ziua a inceput cu Codul Muncii si s-a terminat seara tarziu cu Victor Orban si Traian Basescu.

Recursul la discursul nationalist,  radical si xenofob a ramas ultima arma, profund nociva, la care apeleaza USL in lupta cu Traian Basescu si Guvernul Boc. Este cel mai facil si toxic mod de a obtine voturi, aplicat cu succes de ultrapopulisti din Ungaria, Franta, Marea Britanie sau unele tari nordice. Asta-i lipsea Romaniei astazi: dezgroparea intolerantei etnice din anii 90, o boala vindecata cu eforturi majore atat din partea majoritatii, cat si din partea minoritatii.
 
Si totusi, in peisaj n-a aparut deloc Vadim Tudor. Cum de l-au tinut ascuns tocmai pe mancatorul de unguri in ziua marii rafuieli cu dictatorul ungurilor? De frica asocierii cu un extremist notoriu? Chiar daca Vadim Tudor a lipsit azi de pe micile ecrane, vadimismul a navalit in spatiul public prin Ponta si Antonescu si prin cativa jurnalisti isterici. Liderii USL si-au vadimizat si limbajul, colorat cu insulte si injuraturi grosolante decupate parca din Romania Mare.

Dar poate ca liderul PRM lipseste fiind deja ocupat cu organizarea trupelor regulate de pensionari si saraci cu duhul, in fruntea carora se vor aseza noii vadmisti, daca tot nu se baga nimeni la revolutia impotriva dictaturii Basescu. Daca tot n-au reusit sa convinga sclavii Romaniei se se arunce in capul lui Basescu la fel cum a plonjat Sobaru de la balcon in directia lui Boc, macar sa-i sperie la sfarsitul zilei cu invazia hoardelor maghiare, condusi de Hitler de la Budapesta.