„În 2011 preţurile vor creşte mai puţin decât în 2010”, Dorin Drăguţanu

 
2011 va fi un an al „al scumpirilor în galop", al  creşterii în lanţ a preţurilor, au declarat mai mulţi analişti economici. 

„Inflaţia rămâne indicatorul cu cel mai marte impact în 2011", este de părere economistul Iurie Gotişan, apreciat analist în domeniul finanţelor.

Şi vicepremierul Valeriu Lazăr, ministrul Economiei, a declarat la 20 ianuarie, după o şedinţă la Guvern, în cadrul căreia a fost luată în discuţie problema preţurilor, că scumpirile în lanţ sunt inevitabile. După ce va creşte tariful la gaz pentru consumatori, am putea să ne aşteptăm la facturi mai mari la căldură, dar şi la scumpirea unor produse alimentare, cum ar fi zahărul, a mai spus ministrul.

Acum câteva zile staţiile PECO au scumpit benzina cu aproape 3% şi motorina cu 5%, iar importatorii anunţă despre o posibilă nouă majorare la sfârşitul lunii ianuarie. ANRE a anunţat noi tarife la gazul natural şi agentul termic. Reprezentanţii Ministerului Agriculturii declară că se aşteaptă cu certitudine o scumpire a zahărului.

În anul 2010, preţurile în Republica Moldova au crescut cu 8,1%, inclusiv la alimente cu 7,1%, combustibili  - cu 25,1%, servicii - cu 9,7%, în particular energia electrică s-a scumpit cu 20,4 la sută, gazele naturale cu 26,2% şi energia termică cu 25,3%.

Dorin Drăguţanu, guvernatorul Băncii Naţionale a Moldovei, răspunde la întrebările Agenţiei de analize "Imedia"

Imedia: Dle Dorin Drăguţanu, referindu-ne la creşterea preţurilor, ar trebui să credem că situaţia în 2011 este mai gravă decât în 2010?

Dorin Drăguţanu: Potrivit datelor pe care le avem la Banca Naţională şi a discuţiilor pe care le purtăm cu diferite instituţii din Republica Moldova, tarifele la gaze, căldură vor creşte mai puţin decât în 2010. Prin urmare, din partea tarifelor presiunile inflaţioniste vor fi mai mici. Dacă e să luăm carburanţii, aceştia s-au scumpit anul trecut în câteva rânduri (cu 25,1%, potrivit Biroului Naţional  de Statistică - Imedia), în fond din două motive: deprecierea leului şi creşterea cotaţiei petrolului  la bursele internaţionale. Am avut deprecierea leului din decembrie 2009 şi o apreciere temporară în primele două luni ale lui 2010, apoi iarăşi o depreciere temporară care a atins vârful maxim în iunie. Deprecierea nu are cum să nu se reflecte în preţul carburanţilor, doar dacă cotaţia  petrolului pe piaţa internaţională este în scădere.

Imedia: Există totuşi semne clare că preţurile la carburanţi vor fi în creştere...

Dorin Drăguţanu: Anul trecut pe plan mondial carburanţii s-au scumpit, spre sfârşitul anului s-a văzut o presiune semnificativă spre creştere a preţului care tot mai insistent testează  zona de 100 de dolari. În acest caz, chiar dacă în 2011 în medie anual cursul de schimb nu va fluctua semnificativ, ca în 2010, există riscul ca preţul pe plan mondial să crească până la 100-103 dolari barilul. Însă ne putem aştepta ca preţul la carburanţi să crească mai puţin decât anul trecut.

Imedia: Să ne aşteptăm că şi preţurile la produsele alimentare, de exemplu, vor creşte, la fel, inevitabil, mai încet decât anul trecut ?

Dorin Drăguţanu: Preţurile la produsele alimentare au crescut în 2010 cu 7,1%. Iarăși, să nu uităm impactul indirect al cursului de schimb, mai ales la produsele de import.  La o depreciere de 1% a leului faţă de dolar, preţurile cresc cu 0,4%. Indicele preţurilor la produsele alimentare pe piaţa internaţională a crescut semnificativ în 2010, exercitând o presiune mai mare la sfârşitul anului şi acest lucru nu avea cum să nu se răsfrângă asupra importurilor în Moldova. Riscul de creştere a preţurilor la produsele alimentare în 2011 sunt echilibrate. În plus, trebuie să vedem în primăvară dacă nu cumva anul va fi secetos. Deocamdată precipitaţiile sunt în normă, dar ne apropiem de un  an secetos, dacă luăm în considerare ciclicitatea secetei. Şi acest lucru îl luăm în considerare pentru că într-un an secetos este riscul de a împinge un pic în sus preţurile la alimente.

Sunt factori pe care Banca Naţională nu poate să-i controleze, nici tariful, nici seceta, nici preţul la petrol pe plan internaţional. Există presiuni, dar ele sunt mai mici decât în anul trecut.

Dar există cealaltă parte, activitatea economică şi cererea internă sau consumul. Percepţiile consumatorului şi agenţilor economici s-au îmbunătăţit. În 2010 am avut creştere economică, au fost exporturi, mijloacele băneşti în conturile agenţilor economici au crescut, impozitele şi creditele la fel, ratele dobânzii la credite au scăzut. Există deci un sentiment pozitiv, poate nu exuberant, dar pozitiv. Ce înseamnă aceasta? Există o activitate economică mai mare, ceea ce aduce şi inflaţie. Se vinde şi cumpără mai mult, există cerere. Nu poţi să ai o creştere economică fără o creştere a preţurilor. Nu poţi să ai o creştere economică mare fără o inflaţie semnificativă. Aşa cum am avut în 2010, o creştere economică reală de 7% şi o inflaţie anuală de 8,1%. Activizarea economică duce la presiuni inflaţioniste.

Imedia: Presiunile inflaţioniste în 2011 sunt mai puternice decât în 2010?

Dorin Drăguţanu: Presiunile din partea preţurilor la produsele alimentare, carburanţi şi petrol, precum şi a tarifelor,  la momentul actual, aşa cum le vedem noi, sunt mai mici. Dar din partea cealaltă, zona activităţii economice, a cererii interne, consumului intern, a cererii de bani, presiunile sunt mai mari decât anul trecut.

Anticipând lucrul acesta noi am mărit rata de bază în decembrie, de la 7 la 8%, le-am spus băncilor că mărim rezervele minime obligatorii, prin care stimulăm economisirea şi încercăm să stopăm scăderea în continuare a ratelor dobânzii la depozite şi la credite.

Imedia: Aţi declarat în repetate rânduri că norma rezervelor obligatorii menţinute de bănci va fi mărită. Când anume şi cu cât va creşte norma?

Dorin Drăguţanu: Am dat semnalul că dorim să majorăm norma rezervelor obligatorii de la 8 la 14%. Am spus acest lucru direct şi băncilor. Cred că există o probabilitate foarte mare ca la următoarea şedinţă a Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale din 27 ianuarie să luăm decizia de majorare a nivelului minim al rezervelor obligatorii. În mod cert nu o să fie o majorare de la 8 la 14%, într-un singur pas, vor fi câţiva paşi. Ridicarea de la 8 la 14% nu înseamnă puternică, este un nivel mai mic decât cel dinaintea crizei. În al doilea rând, băncile au lichidităţi libere de 3,6 miliarde de lei. Creşterea de la 8 la 14%, înseamnă un  miliard de lei. Oricum 2,6 miliarde rămân băncilor. Dacă mâine le spunem băncilor că norma o să fie 14%, ele îndeplinesc fără nici o problemă această cerinţă.

Anticipând presiunile şi riscurile inflaţioniste din 2011, noi deja am început să luăm decizii de politică monetară pentru a continua procesul dezinflaţionist, a tempera ritmul de creştere a inflaţiei pentru a avea o creştere a preţurilor pe 12 luni mai mică decât în 2010 şi a crea terenul pentru ca în 2012 să atingem obiectivul nostru pe termen mediu de 5 plus/minus 1 punct procentual. Ne gândim la 2011, dar, de fapt, ţinta noastră este 2012, când credem că economia Moldovei va ajunge în zona inflaţiei de 5 la sută.

Imedia: Vorbiţi despre creşterea preţurilor cu surprinzător mai mult optimism, decât s-ar fi aşteptat, se pare, omul simplu...

Dorin Drăguţanu: Anul acesta evoluţia inflaţiei va fi puţin diferită de cea din anul precedent. În ianuarie 2011 preţurile la serviciile comunale vor creşte mai puţin decât în anul trecut. Deci, este de aşteptat că în primul trimestru inflaţia anuală va continua să scadă. Urmează să vedem ce o să fie cu contractul de furnizare a energiei electrice, care trebuie să fie reînnoit în  acest an, şi care va fi preţul. În trimestrul trei preţurile se vor stabiliza. Cea mai mare presiune inflaţionistă credem că va fi în trimestrul trei, ca şi în 2010. De ce? Tradiţional în această perioadă cresc preţurile la produsele alimentare. În plus, mai devreme sau mai târziu scumpirea carburanţilor nu are cum să nu se răsfrângă asupra tarifelor la transport. În ultimii trei ani au crescut cu 40% preţurile la piesele de schimb. Salariile au crescut la fel. Costurile cresc, iar tarifele nu se schimbă. Ele nu vor fi modificate până la alegerile locale, dar după acestea problema tarifelor ar putea fi abordată.

Imedia: Există vreo presiune asupra inflaţiei din partea cursului leu/dolar?

Dorin Drăguţanu: O depreciere de 10% a leului în timp -  pentru că efectele nu sunt imediate, deprecierea se resimte prin tarife, preţurile la produsele de import -  duce la o creştere cu 4 la sută a preţurilor. În 2011 nu există riscuri suplimentare faţă de anul precedent din partea cursului de schimb. Există şi posibilitatea ca acesta să ducă inflaţia în jos.

Imedia: Ce inflaţie anuală vom avea la sfârşitul lui 2011?

Dorin Drăguţanu: Ultima prognoză pe care am publicat-o arăta la o inflaţie de 7,3-7,5%. Acum suntem în faza finală de elaborare a raportului asupra inflaţiei şi a previziunilor pe 2011-2012. S-ar putea să fie 7,5% sau 7,9%, oricum credem că în acest an inflaţia va fi mai mică decât în 2010. Deci, vom avea o dezinflaţie.

Imedia: Sunteţi optimist în ceea ce priveşte atingerea ţintei de inflaţie în 2012?

Dorin Drăguţanu: Foarte optimist. Vreau să mai spun că nu luăm decizii de politică monetară pentru că ne e frică că o să crească preţurile, noi anticipăm o situaţie. Noi înăsprim politica nu pentru că scăpăm controlul, ci ca să nu pierdem controlul asupra situaţiei.

Dorin Drăguţanu este guvernator al Băncii Naţionale a Moldovei din noiembrie  2009. Mandatul pentru această funcţie este de 7 ani, iar priorităţile anunţate de Drăguţanu sunt „menţinerea stabilităţii preţurilor şi deblocarea creditării agenţilor economici".

Absolvent al Universităţii "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi (România),  facultatea de ştiinţe economice, specializarea finanţe şi bănci. Şi-a început cariera în 1996, la o filială din Chişinău a Băncii Comerciale române „Bankcoop".

În anul 1998 a fost angajat în funcţia de asistent de audit în compania PricewaterhouseCoopers Moldova. În şapte ani de activitate în această companie a fost promovat până la funcţia de Manager Superior în Departamentul de audit.

În perioada 2003-2005 a exercitat funcţia de manager de birou al PricewaterhouseCoopers Moldova.

În 2005 a fost transferat la PricewaterhouseCoopers Serbia. Din 2008 până în momentul nominalizării la funcţia de guvernator al BNM, a fost director în Departamentul de audit al companiei „PricewaterhouseCoopers" din Serbia. În anii 2008-2010 a condus misiuni de audit în mai multe bănci comerciale din Republica Moldova. De asemenea, Drăguţanu a făcut parte din misiuni de audit a băncilor naţionale din mai multe state.

Experienţa sa include servicii de analiză financiară acordate investitorilor străini în sectorul financiar din Serbia, Bulgaria, România şi Albania. 

Născut la 19 martie 1974, or. Chişinău.
 
HOTNEWS