Top 5 mituri desfiinţate de medici. De ce cititul la lumină slabă nu strică vederea, iar stresul nu albeşte părul
Cititul la lumină slabă ne strică vederea, stresul ne scoate peri albi şi opt pahare de apă pe zi menţin organismul hidratat pe tot parcursul zilei. Acestea sunt trei dintre sfaturile legate de sănătate pe care le tot auzim, potrivit The Huffington Post.
Cititul la lumina slabă strică vederea este sfatul pe care îl primim atunci când folosim o sursă slabă de lumină pentru a răsfoi o carte. Lumina slabă nu este cauza pentru care ne pierdem vederea. "Lumina redusă face ca ochiul să se concentreze pentru a focaliza mai bine. Acest lucru este obositor şi ne face să clipim mai rar. Astfel, corneea se usucă mai mult decât de obicei", explică dr. Rich Buhler. Studiile de specialitate au demonstrat că funcţiile vederii nu sunt influenţate de lumina slabă. "În cel mai rău caz pot apărea durerile de cap, dar acestea sunt inevitabile atunci când ne concentrăm", spune specialistul.
Opt pahare de apă pe zi ne menţin hidrataţi pe tot parcursul zilei este un alt mit desfiinţat de către expert. Această recomandare a fost dată publicităţii în 1945 de către o fundaţie specializată în probleme de nutriţie din Statele Unite ale Americii. "Opt pahare de apă băute zilnic nu sunt suficiente. Apa, deşi este esenţială pentru buna funcţionare a organismului, se elimină rapid din corp. Astfel, organismul are nevoie de mai mult de opt pahare de apă", menţionează dr. Buhler. Pentru menţinerea hidratării, specialistul recomandă să mâncăm zilnic fructe şi legume, deoarece apa din acestea este păstrată de către corp mai mult timp.
Stresul albeşte părul - o altă afirmaţie devenită mit. Dr. Nancy L. Snyderman spune că stresul este responsabil de apariţia multor afecţiuni, dar nu este vinovat de apariţia firelor de păr alb. "Firele de păr alb apar odată cu înaintarea în vârstă. Apariţia acestora este una normală, care poate fi determinată şi de moştenirea genetică", precizează dr. Snyderman.
Fructele şi legumele proaspete sunt mai hrănitoare decât cele congelate . "Total eronat", afirmă Stacy Beeson, specialist în nutriţie. "Fructele şi legumele congelate pot conţine aceleaşi substanţe nutritive ca cele naturale, important este modul de depozitare şi de conservare a acestora", menţionează nutriţionistul.
Oul creşte colesterolul este un alt mit destul de des întâlnit. "Gălbenuşul de ou conţine mult colesterol. În acelaşi timp însă, gălbenuşul este o sursă bună de lecitină - o substanţă care previne depunerea colesterolului sub formă de aterom pe vasele sangvine. De aceea putem spune că, din punctul de vedere al aportului de colesterol, oul este neutru, el nu creşte colesterolul datorită lecitinei. De asemenea, lecitina menţine sănătatea celulei nervoase, a creierului", indică dr. Beeson.
UNIMEDIA