“Tinerii sârbi şi-au apărat cu pietre civilizaţia”. Sunt ifosele unui individ de extrema dreaptă şi, totodată, un filorus convins, care încerca într-un articol să-l prezinte pe Zelea Codreanu drept mare internaţionalist, ca să-şi justifice atracţia contra firii pentru extremiştii de dreapta de altă origine, în special slavă. Paradoxal, nu-i aşa, mai ales dacă pornim de la ideea că reacţia firească a unui extremist de dreapta din Rusia este să frângă gâtul extremiştilor de dreapta din alte ţări, mai ales din cele considerate tradiţional ostile ruşilor. În Basarabia însă totul e pe dos. Aici extremiştii de dreapta sunt cam rusificaţi, ca şi marea parte a bisericii ortodoxe, şi de aceea duşmanii comuni al naziştilor autohtoni şi cosmopoliţi sunt evreii, ţiganii, homosexualii, negrii sau alte rase decât cea albă, numai nu ruşii ori ucrainenii, Doamne fereşte, chiar dacă şi ei sunt minorităţi naţionale. Deci, minoritarii slavi sunt văzuţi de extremiştii de dreapta locali drept fraţi de sânge, cu care pot coopera în lupta împotriva duşmanilor comuni, enumeraţi mai sus. Nu sunt prea consecvenţi, totuşi. Sau nu-i aşa?
“Tinerii sârbi şi-au apărat cu pietre civilizaţia”. Presupun că nici Caţavencu n-ar fi “comis” un oximoron atât de reuşit, de milioane. Desigur, oamenii civilizaţi aruncă cu pietre în cei ce nu le seamănă. Cică să se “apere”. Sunt înduioşători naziştii ăştia în ignoranţa lor, nu găsiţi?