Cetatea Albă, în stare avansată de degradare
Doar intervenţia experţilor internaţionali ar salva Cetatea Albă, cea mai importantă fortăreaţă medievală din Europa de Est şi un monument strategic militar al vechii Moldove, printr-un program ştiinţific de restaurare Cetatea Albă, cea mai importantă fortăreaţă medievală din spaţiul Europei de Est şi un monument strategic militar al vechii Moldove, se află de zeci de ani într-o stare de degradare continuă. Deşi autorităţile din Ucraina, statul căruia aparţine Sudul Basarabiei din 1944, ne asigură că investesc substanţial în lucrări de restaurare şi conservare a monumentului, specialişti ai Academiei de Ştiinţă din Moldova (AŞM) au declarat că cetatea suportă o restaurare fragmentară primitivă şi, dacă nu se vor opri de urgenţă distrugerile, riscăm s-o pierdem. Doar intervenţia experţilor internaţionali ar salva Cetatea Albă, printr-un program ştiinţific de restaurare.
O problemă trilaterală de patrimoniu
Salvarea Cetăţii Albe e o problemă de patrimoniu istorico-cultural nu doar a statului vecin, dar şi a României şi RM, asemănătoare cu cea a păstrării identităţii românilor din Ucraina, cea mai numeroasă minoritate naţională din acea ţară. În contextul integrării europene, experţi din RM şi România pun nu doar problema ocrotirii şi valorificării celor mai importante monumente istorice din spaţiul românesc, dar şi a celor de pe teritoriul Ucrainei, care fac parte integrantă din patrimoniul nostru naţional. ICOMOS Moldova (secţia moldoveană a organului consultativ UNESCO în problema monumentelor istorice şi în păstrarea patrimoniului cultural de pe lângă UNESCO), de ani de zile, readuce în atenţia factorilor decizionali din Ucraina, între care şi ex-preşedintele Iuşcenko, problemele restaurării Cetăţii Albe şi nu au primit niciun răspuns oficial în această privinţă.
Unii cercetători de pe şantierul arheologic ne-au informat, al doilea an consecutiv, că în zona Cetăţii Albe nu se fac restaurări. În 2009, puţinele lucrări de renovare au fost stopate, din lipsă de fonduri, iar anul acesta, din cauze necunoscute. Pe de altă parte, Natalia Şterbul, şefa Direcţiei pentru protecţia monumentelor, din cadrul Administraţiei regionale Odesa, ne-a declarat că am fost dezinformaţi. Ea susţine că, în 2004, Guvernul Ucrainei a aprobat un Program complex de restaurare şi utilizare a Cetăţii Akkerman, ce prevede alocări de fonduri până în 2011, din bugetele local şi de stat.
Ucrainenii susţin că vor „finaliza restaurarea în 2015”
„Între 2004 şi 2009, au fost alocaţi peste 77 mii de euro (aprox. 8 mil. 390 mii de grivne), bani din care au fost realizate cele mai urgente lucrări de anti-avariere, de hidroizolare a fundaţiilor zidurilor, reabilitare a porţiunilor deteriorate ale cetăţii şi alte lucrări de consolidare. De asemenea, au fost efectuate cercetări arheologice şi lucrări de conservare a obiectivelor arheologice. În 2009, din bugetul de stat ucrainean au fost investiţi circa 42 mii de euro (peste 431 mii de grivne), iar în 2010 – peste 41 mii de euro (595 mii de grivne) pentru lucrări de restaurare şi reparaţii. Pentru 2011 preconizăm investiţii în valoare de peste 6 milioane de grivne”.
Direcţia regională Odesa pentru protecţia monumentelor împreună cu Ministerul ucrainean al Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor elaborează un proiect cu privire la prelungirea programului de restaurări ale Cetăţii Albe pentru patru ani, ce prevede asigurarea fondurilor pentru restaurare de aproximativ 967 mii de euro anual (10 milioane de grivne). Astfel, autorităţile ucrainene ne dau asigurări că, până la finele lui 2015, vor definitiva restaurarea Cetăţii Albe. „Având o mare experienţă internaţională în sfera protecţiei patrimoniului cultural, credem că realizarea oricărui proiect de restaurare are numai de câştigat prin cooperarea specialiştilor din mai multe ţări. E în proces de pregătire un set de acte în vederea obţinerii unui grant pentru Cetatea Akkerman în cadrul proiectului UE „România, Ucraina şi RM”, a relatat şefa Direcţiei regionale Odesa pentru protecţia monumentelor.
Vicepreşedintele AŞM: „E o mare spălare de bani la mijloc?”
Dr. Mariana Şlapac, vicepreşedinta AŞM şi autoarea unor studii dedicate Cetăţii Albe, aduce critici dure calităţii lucrărilor din zona fortăreţei. „Dacă ne referim la viteza cu care se năruieşte monumentul în ultimii ani, riscul de a-l pierde e foarte mare, mai ales că nu există un program ştiinţific de restaurare. Se realizează o renovare fragmentară şi intermitentă, invizibilă, practic. De fapt, aceasta e o mare bătaie de joc, se utilizează procedee de rerestaurare-reparaţii, inacceptabile în ţările civilizate. Să credem că Ucraina face investiţii neraţionale în fortăreaţa noastră medievală ori e vorba de o mare spălare de bani? Situaţia trebuie să fie controlată doar de o echipă internaţională de experţi.
Chiar şi unii cercetători ucraineni sunt revoltaţi în ceea ce priveşte daunele ce se aduc Cetăţii Albe, în special, prin organizarea în incintă a unor concerte rock şi spectacole, în urma cărora se fisurează zidurile. Un incendiu cu mai mulţi ani în urmă a făcut scrum mai multe construcţii de lemn. E regretabil că Cetatea Albă este privită de anumite grupuri doar ca un obiectiv din care se pot obţine câştiguri mari, şi nu ca un vestigiu istoric, ce trebuie salvat pentru a-l lăsa urmaşilor europeni”, a remarcat Mariana Şlapac. Să adăugăm că, în imediata apropiere a Cetăţii Albe, există un local „Lucişie bessarabskie vina” (tr.:cele mai bune vinuri basarabene), un business de mare succes printre turişti.
„E dreptul fiecărui stat să-şi apere monumentele”
Partea bună a lucrurilor e că o echipă internaţională de arheologi, de mai mulţi ani, efectuează săpături cu descoperiri senzaţionale în oraşul antic Tyras, amplasat în aceeaşi zonă cu Cetatea Albă. De menţionat că, doar între anii 1996-97, alături de specialiştii ucraineni, la săpături au participat şi cei din RM şi de la fostul Institut Naţional de Tracologie din Bucureşti (topit ulterior în Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan”), în baza unui acord de cercetare arheologică cu Academia de Ştiinţe a Ucrainei. Până atunci, dacă ne referim la cercetarea românească în acea zonă, doar în perioada interbelică, marele arheolog român Paul Nicorăscu a făcut săpături şi la Tyras, şi la Cetatea Albă, aproape zece ani.
„Deplasarea efectuată împreună cu o comisie de specialişti în vara anului 1997, în oraşul Belgorod-Dnestrovski, din iniţiativa fostului institut de tracologie, avea ca scop analizarea posibilităţilor de conservare, consolidare, restaurare şi punere în valoare a vestigiilor anticului Tyras, precum şi unele intervenţii de urgenţă la Cetatea Albă. Aceste chestiuni le discutasem cu reprezentanţii Direcţiei pentru protecţia monumentelor istorice de la Odesa, eventual, să se facă nişte lucrări de conservare la Tyras. Totuşi Belgorod şi Tyras nu fac parte din România şi nici din RM. Nu poţi să intervii decât dacă stabileşti nişte puncte ferme de colaborare, în cadrul unor acorduri culturale, pe teritoriul altui stat. E dreptul fiecărui stat să-şi apere monumentele”, a spus Cornelia Stoica, specialistă a Direcţiei patrimoniului cultural, din cadrul Ministerului Culturii, Cultelor şi Patrimoniului Naţional din România (MCCPN).
Şi RM are specialişti redutabili, interesaţi de salvarea cetăţii
Pe de altă parte, Ministerul Culturii din RM vrea să iniţieze un proiect cu Ucraina privind promovarea complexelor rupestre din valea Nistrului în lista patrimoniului mondial UNESCO – de la Orhei, Ţipova, Saharna, Socola, dar şi din Ucraina. „Dacă vom reuşi să realizăm un asemenea proiect, vom reuşi să şi-l extindem, inclusiv la Cetatea Albă. La Chişinău există specialişti care ar putea să se implice nu doar în cercetarea, dar şi în conservarea şi restaurarea cetăţii medievale, inclusiv a oraşului antic Tyras”, a afirmat dr. hab. Gheorghe Postică, viceministrul Culturii.
Domnia sa trebuia să preia conducerea cercetărilor arheologice moldoveneşti la Cetatea Albă, stopate după 2002. „Avem contacte personale cu cercetătorii de la Odesa şi Kiev, care ne susţin în demersurile noastre, însă acordul de colaborare dintre ministerele culturii din Chişinău şi Kiev, expirat în 2005, nu prevedea valorificarea patrimoniului cultural. Pe noi ne-ar interesa nu doar Cetatea Albă, ci şi obiective culturale din Hotin, Cernăuţi, Ismail şi Reni. În sudul Basarabiei, în apropierea localităţii Reni, există cunoscuta cetate antică de la fostul Cartal (Orlovca) cu straturi culturale din epocile neolitică, bronzului, unde arheologii noştri au lucrat o perioadă. Sperăm ca, până la finele anului, să reluăm negocierile unui acord cu Ucraina. Totodată, trebuie să existe o voinţă bilaterală în acest sens şi soluţii financiare”, a relatat Gheorghe Postică.
Negocieri, de un an de zile, dintre România şi Ucraina, fără succes
De menţionat că, de un an de zile, se află în stadiu de negociere Protocolul de colaborare între Ministerul Culturii, Cultelor şi Patrimoniului Naţional din România şi Ministerul Culturii şi Turismului din Ucraina pentru perioada 2011-2014, care prevede reglementarea cadrului necesar pentru protejarea şi conservarea monumentelor istorice. În acest sens, documentul stipulează continuarea programului de cercetare arheologică şi conservare a vestigiilor cetăţii antice Tyras şi a fortificaţiei medievale Belgorod-Cetatea Albă.
„Posibilitatea autorităţilor române de a interveni în mod direct pentru reglementarea situaţiei este limitată, având în vedere regimul juridic al obiectivului, respectiv, lipsa unui cadru juridic bilateral adecvat, care să reglementeze posibilitatea unei intervenţii pentru conservarea/recuperarea obiectivelor istorice”, informează surse din cadrul Ministerului român de Externe.
„Ministerul Culturii şi Cultelor s-a implicat în această chestiune, însă relaţiile bilaterale dintre România şi Ucraina suferă de o stagnare. Încă din octombrie 2009, am trimis o notă verbală colegilor ucraineni, după ce am negociat în prealabil protocolul. Nu am primit nici răspunsul şi nici varianta de protocol a părţii ucrainene. Să sperăm că lucrurile se vor debloca, deoarece astfel vom avea cadrul legal ce ne-ar ajuta să intervenim în cazul Cetatea Albă”, a declarat Ana-Maria Craus, responsabil de relaţii bilaterale cu RM şi Ucraina, de la MCCPN.
Autorităţile intervin şi pentru protejarea românilor din Ucraina
Protocolul interministerial negociat cu partea ucraineană (art. 3) conţine prevederi cu privire la monumente, cercetări, istorie, etnografie. „Părţile vor încuraja continuarea programului de cercetare arheologică şi conservare a vestigiilor Cetăţii antice Tyras şi a fortificaţiei medievale Belgorod (Cetatea Albă)”. Actul prevede inclusiv protejarea minorităţii române din Ucraina şi invers: „Părţile încurajează dezvoltarea relaţiilor bilaterale în sfera cercetării; ocrotirii şi punerii în valoare a patrimoniului cultural naţional, a localităţilor şi monumentelor de cultură ale celor două popoare; cercetarea comună în sfera istoriei, etnografiei şi artei; dezvoltarea cooperării bilaterale în domeniul ocrotirii, protejării, restaurării şi conservării monumentelor culturale”.
Românii din afara graniţelor României nu discută oficial despre Cetatea Albă
Pe de altă parte, responsabili de la ministerul român au menţionat că nimeni nu a solicitat bani pentru lucrări de restaurare la Cetatea Albă şi nici măcar, la nivel oficial, nu a fost ridicată problema. „Prin contactele noastre cu organizaţiile româneşti din statele vecine şi operatorii culturali din România, le-am tot spus că pentru a putea beneficia de susţinerea MCCPN şi de finanţare, e nevoie de proiectele lor. Dacă ar fi apărut solicitarea RM sau a Ucrainei în această problemă, cu siguranţă, am fi examinat-o. Înţelegem că şi RM ar vrea să se implice în aceeaşi măsură. De aceea, eforturile ar putea fi împărţite, acea instituţie sau organizaţie care este dispusă să facă un proiect privind Cetatea Albă, pe care să-l supună atenţiei autorităţilor celor trei state, trebuie să propună variantele de soluţionare a problematicii expuse, care să nu intre într-o divergenţă cu legislaţia statului pe teritoriul căruia se află monumentul respectiv”, a menţionat Ana-Maria Craus.
„Doar România ar putea accesa fondurile UE”
Desigur, conservarea şi restaurarea Cetăţii Albe necesită fonduri solide într-o perioadă mare de timp. Sunt greu de sensibilizat autorităţile în privinţa Cetăţii Albe, cred experţii, mai ales că mai există multe alte monumente în România ce trebuie restaurate. Spre exemplu, Cetatea lui Mircea cel Bătrân de la Turnu Măgurele chiar e lăsată de izbelişte şi arată mult mai rău decât Cetatea Albă. Doar un sprijin internaţional în această privinţă ar remedia situaţia, au declarat la unison experţi de pe ambele maluri ale Prutului.
Departamentul pentru Românii de Pretutindeni (DRP) nu dispune de fonduri suficiente pentru restaurarea monumentelor istorice şi culturale româneşti de peste hotare. De asemenea, nicio organizaţie românească din RM, România sau Ucraina nu a iniţiat vreun proiect care să solicite sprijinul DRP în vederea restaurării Cetăţii Albe. Totuşi, responsabili ai instituţiei respective recomandă pentru proiectele de păstrare a patrimoniului cultural comun accesarea fondurilor Programului Operaţional Comun „România-Ucraina-RM 2007-2013”, finanţat de UE, prin intermediul Instrumentului European de Vecinătate şi Parteneriat.
„E şi vina noastră…”
Academicianul Florin Constantiniu însă solicită Secţiei de ştiinţe istorice şi arheologice a Academiei Române să se angajeze în problema conservării şi restaurării Cetăţii Albe. „După acest prim demers, al doilea este accesarea unor fonduri europene de Academia Română, pentru că nici Ucraina şi nici RM nu sunt membre ale UE. Dacă România va obţine aceşti bani, problema e dacă Ucraina va accepta demersul nostru de a repara cetăţi de pe „teritoriul ei”. Aceasta nu e o problemă strict ucraineană, ci una ce interesează şi RM, şi România, şi nu numai, pentru că Cetatea Albă este un vestigiu al civilizaţiei medievale, unde au fost şi bizantini, şi genovezi, şi moldoveni, şi turci”, a atras atenţia istoricul.
„Ucrainenii doresc să-şi afirme o identitate politică istorică, care-i foarte vulnerabilă, nu ştiu cum să şteargă din amintirea populaţiei de acolo faptul că stăpânesc nişte teritorii româneşti, la care n-au umbră de drept. Desigur, la origini a stat Rusia Kieveană, însă de-a lungul istoriei n-a existat un stat ucrainean, care să aibă o continuitate. Amintim aici că, în 2007, când autorităţile române au putut renegocia Tratatul cu Ucraina, acestea nu au pus nici măcar probleme ce ţin de protejarea populaţiei româneşti de acolo, a unor monumente şi nici a funcţionării limbii române. Aşa că e şi vina noastră pentru situaţia în care ne-am pomenit”, a mai declarat Florin Constantiniu.
„Ismail, gorod russkoi slavî”?
Avem probleme de patrimoniu şi la Cernăuţi, observă specialiştii. În special, Cimitirul central, unde e înmormântată floarea intelectualităţii române din secolele trecute, între care locurile de veci ale lui Aron Pumnul, Dimitrie Onciu, fraţilor Hurmuzachi. Multe morminte sunt refolosite pentru înmormântări. Există nu doar problemele de patrimoniu cu Ucraina, dar şi de mesaj istoric. Discursurile ghizilor de la Cetatea Albă s-au îmbunătăţit uşor, nu mai au un pronunţat caracter antiromânesc, ca în anii trecuţi. Totuşi, Ismailul, vechi oraş românesc, este prezentat ca „gorod russkoi slavî” (tr.: oraş al gloriei ruse”). Reconcilierea istorică cu Ucraină ar fi o altă etapă a negocierilor.
Investigaţia a fost realizată cu sprijinul Centrului de Investigaţii Jurnalistice, în cadrul proiectului "Jurnalism de investigaţie transfrontalier"