Noi nu vom renunţa la formula "ocupaţie sovietică"

Astăzi la Mangalia, în cadrul întrunirii organizaţiilor româneşti dinîntreaga lume, a avut loc o sesiune privind problemele predăriiistoriei în instituţiile de învăţământ din R.Moldova.

Istoricul Igor Şarov a prezentat audienţei câteva situaţii privindpredarea istoriei în R.Moldova, inclusiv actele secrete elaborate decătre liderii comunişti din ultimii ani prin care se programa creareaunor facultăţi de istorie care ar educa «statalişti» şi ar interzicepredarea istoriei românilor.

Istoricul Gheorghe Palade a declarat că dificultăţile predăriiistoriei în R.Moldova rezidă şi din imposibilitatea de a radia imediatpersoanele incompetente din sistem. Totuşi, predarea sistematică aadevărului istoric, şi introducerea în manualele de istorie a dateloractuale privind crimele comunismului, ar fi o soluţie. «Noi nu vomrenunţa la termenii de «ocupaţie sovietică» şi «crimele comunismului», adeclarat Palade, prezentând cifre ale crimelor neelucidate până înprezent în manualele de istorie: sute de oameni împuşcaţi în primelezile ale ocupaţiei Basarabiei, sute de mii de persoane deportate, mii deoameni decedaţi din cauza foametei organizate.

Eugen Ursu, preşedintele Asociaţiei «Syllabus», a declarat că lamoment este foarte oportună discutarea curiculei pe domeniul educaţieiistorice în R.Moldova şi România, un schimb academic la acest capitolavând loc deja. «Următorul pas ar fi unificarea curiculei şi chiarrecunoaşterea reciprocă a diplomelor de studii, ceea ce ar constitui unmare avantaj pentru absolvenţii isntituţiilor de învăţământ superior».

Eugenia Marin, profesoară de limbă română prezentă la simpozion, aexplicat că situaţia identitatră a românilor din R.Moldova este încăfoarte complicată, aducând exemple despre copiii care au fost victimeale intoxicării cu lecţii istorice false. «La rcensământul populaţiei,persoana care a venit să ne documenteze nu dorea să scrie «român» înformular. Soţul meu, Gheorghe Marin i-a dat pixul operatorului şi ainsistat să scrie că suntem români», acesta a fost unul din exempleleprivind opunerea autorităţilor de stat de a recunoaşte liber identitatearomânilor basarabeni. «Ne-am trezit că suntem diasporă, o minoritate,în ţara noastră, în casa noastră» a conchis Eugenia Marin, în timp celucrările simpozionului au fost în permanenţă sonorizate cu melodiileDoinei şi a le lui Ion Aldea-Teodorovici.