Reunirea Basarabiei cu Romania posibila cale de integrare rapida in Uniunea Europeana
In cadrul lucrarilor Universităţii de Vară de la Izvoru Mureşului a fost dezbătuta, posibila reunire a Basarabiei cu România, văzută ca o cale mai rapidă de integrare în Uniunea Europeană, conform unui comunicat de presa al organizatorilor, preluat de Romanian Global News.
Click pentru a mări imaginea Directorul postului de radio Vocea Basarabiei Valeriu Săhărneanu de la Chişinău, a declarat că :„Ar fi un proiect excepţional să se întâmple dar, acum, probabil că problema cea mai mare este că România face parte din UE şi că acest proiect să se întâmple este nevoie de recunoaşterea lui de către 26 de state UE", a spus Valeriu Săhărneanu. O alta posibila piedica invocata de Valeriu Saharneanu ar fi acea ca atât în perioada sovietică dar şi în ultimii 20 de ani ideea reunirii celor doua state romanesti a fost transformată într-o mare sperietoare de către presa rusească.Saharneanu a precizat că este nevoie de un efort diplomatic comun al Bucureştiului şi Chişinăului de a convinge cancelariile occidentale că este vorba de un singur popor care a fost despărţit de un accident istoric.„Unirea ar fi o soluţie extrem de bună dar nu ştiu dacă intră în planurile Europei şi de asta mă tem. Diplomaţia română cu cea de la Chişinău trebuie să lucreze ca una singura, împreună în toate cancelariile, să organizeze seminarii, să informeze că noi suntem români, că am fost despărţiţi de istorie.Suferinţa noastră poate fi transformata în patrimoniu, cum au făcut polonezii care au făcut din Katyn un stindard, de ce noi nu facem acest lucru", s-a întrebat directorul postului Vocea Basarabiei.
La rândul său, preşedintele executiv al Fundaţiei Naţionale pentru Românii de Pretutindeni, Eugen Popescu, a afirmat că după integrarea României în NATO şi UE, Romania trebuie să aibă ca obiectiv „aducerea înapoi a Basarabiei, si a celor trei milioane de romani ai celui de-al doilea stat românesc".
El a explicat că în Europa sunt mai multe curente, precum curentul german care s-ar putea opune reunirii, dar sunt şi alte state care sunt favorabile stabilităţii la frontiera UE, iar un exemplu de buna practica ar putea fi reunirea celor doua state germane, prin care 18 milioane de est germani au devenit cetateni ai Uniunii Europene.
„Integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană, prin unirea cu România, ar duce la creşterea stabilităţii frontierei UE şi NATO", a spus Eugen Popescu.
Popescu a subliniat că România trebuie să profite de mişcările geopolitice care se profileaza a avea loc în următoarea perioadă pentru a realiza proiectul de reunire cu Basarabia.
„Nu trebuie să cădem în scenarite şi să credem că alţii pot să hotărască pentru noi. România este o ţară puternică, cu instituţii puternice şi trebuie să avem încredere că într-un timp foarte scurt ni se va oferi prilejul de a face schimbări la nivelul celor două state româneşti şi trebuie să profităm de noile reasezari geopolitice care vor avea loc în perioada următoare", a mai afirmat Eugen Popescu.De cealaltă parte, Raluca Răducanu, preşedintele Institutului de Studii Est Europene de la Bucureşti, consideră că este prea devreme să se pună problema integrării mai rapide a Republicii Moldova prin unirea cu România şi că această cale este imposibilă întrucât nu există voinţă politică.
„Este puţin cam devreme să punem problema acestei căi de integrare mai rapidă prin unirea cu România şi cred că, într-un fel, este şi o modalitate prin care ne furăm singuri căciula. Republica Moldova are, în primul rând, nevoie de reforme şi aici rolul României ar trebui să fie unul esenţial, ar trebui să ajute pentru că un stat trebuie să fie acolo unde îi sunt conationalii şi nu mă refere numai la R. Moldova ci şi la minorităţile româneşti din Serbia, Ucraina", a conchis Raluca Răducanu.O alta tema dezbatuta la Izvorul Muresului a fost „Miza alegerilor din Republica Moldova- orientarea către Europa sau întoarcerea spre Rusia."In cadrul dezbaterii acestei teme, Valeriu Săhărneanu, directorul postului de radio Vocea Basarabiei, a declarat că Basarabia continuă să se zbată între Est şi Vest, chiar dacă anul trecut la guvernare a venit o coaliţie democratică. „Suntem la o distanţă de 20 de ani de când Republica Moldova este independentă, de când Basarabia se zbate între Est şi Vest. (...) Anul trecut, după un travaliu foarte mare al populaţiei, a fost adusă la guvernare o coaliţie democrată, e adevarăt cu elemente care au plecat din Partidul Comunist", a spus Valeriu Săhărneanu. El a explicat, însă, că după alegeri s-a activat şi Coloana a 5-a, care luptă împotriva intereselor naţionale, s-a activat frontul mediatic, „mai ales că în Republica Moldova s-a menţinut situaţia când cele mai importante reţele de radio şi tv au fost şi sunt controlate de Moscova".Saharneanu a vorbit de razboiul diplomatic pe ca Moscova il duce impotriva celui de-al doilea stat romanesc.„Ministerul de Externe de la Chişinău a răspus atacului Rusiei legat de decretul dat de preşedintele interimar al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu, pentru decorarea grupului Ilaşcu, în care a recomandat Rusiei să respecte acordurile cu Republica Moldova, privind integritatea şi suvernitatea acesteia", a afirmat Valeriu Săhărneanu. Referitor la scrutinul care va avea loc în Basarabia în luna noiembrie, Valeriu Saharneanu a prezentat proiectele politice „pentru preluarea puterii de către forţele proruseşti".„În desfasurare, la Chişinău se află câteva proiecte politice pentru preluarea puterii de către forţe proruseşti. Unul dintre acestea este proiectul politic al Partidului Democrat, condus de Marian Lupu, care a intrat ca un cal troian, în Alianţa pentru Integrare Europeană, care se află la guvernare. De asemenea, ca urmare a vizitei recente pe care fostul preşedinte comunist, Vladimir Voronin, a făcut-o la Moscova, se are în vedere constituirea unui bloc de stânga, eminamente pro-rusesc", a spus Valeriu Săhărneanu.