Sediul NKVD-ului, locul atrocităţilor comuniste din Chişinău

Imediat după ocuparea Basarabiei, la 28 iunie 1940, comuniştii au perseverat în a instaura „viaţa nouă” însensul pe care îl înţelegeau ei: arestări, deportări, execuţii, toatefiind menite să-i asigurare viitoarei guvernări liniştea pentru mulţiani înainte…

„Experimentul” a durat până în a doua jumătate a lui iulie 1941 când,odată cu instaurarea administraţiei româneşti în Chişinău, s-auîntreprins măsuri pentru a identifica unele crime ale regimuluisovietic, locurile de masacru în masă a oamenilor nevinovaţi. Cu toatecă bolşevicii au încercat să distrugă orice urmă, documentele de arhivăarată că unul dintre aceste locuri a fost clădirea fostului Consulatitalian din str. Viilor – actualul teritoriu al aşa-numitei estrade devară din str. Alexe Mateevici, din imediata apropiere a Academiei deMuzică, Teatru şi Arte Plastice. În acel imobil NKVD-ul şi-a instalatsediul între 28 iunie 1940 şi iulie 1941. Publicăm mai jos spicuiridin rapoartele semnate de chestorul poliţiei şi şeful BirouluiSiguranţei din Chişinău, informaţii redactate pe urme proaspete, dincare desprindem primele mărturii documentare privind atrocităţilesovieticilor în Basarabia. Imaginile completează documentele. Un primraport este datat cu 31 august 1941, celelalte completează şirulevenimentelor până la înhumarea creştinească a martirilor.

[...]„Chestura poliţiei municipiului Chişinău, Biroul Siguranţei,31august1941: „Făcând informaţii şi cercetări pentru a se stabililoculdeînhumare a victimelor politice ale terorii roşii, am pututstabiliînziua de 30 august 1941 următoarele: În localul fostuluiConsulatItaliande pe str. Viilor în prezent ars complet [nu s-apăstrat nicioimagine aimobilului - n.n.], în partea din fund acurţii, înapropierea unuibeci, într-un loc viran camuflat cuscânduri înalte înparte arse, segăsesc două gropi mari, proaspete,în care se aflăîngropaţi mai mulţioameni împuşcaţi în timpulretragerii din Chişinău atrupelor roşii.

S-augăsit şi două tărgi pline de sângecu urme de gloanţe laextremităţi,ceea ce denotă că persoana pusă petargă, dacă mai aveaconvulsiuni, ise trăgeau focuri de revolver încap, pentru a seasigura că este moartă(loviturile de armă se văd lacapătul tărgii).De asemenea, s-au găsitmănuşile lungi de piele plinede sânge, cu carese ridicau cadavreleînsângerate şi se aruncau îngroapă.

Execuţia se făcea în beciulconsulatului, unde sunt urme evidente de aceasta şi unde s-au găsit şicele două tărgi şi mănuşile. În totloculînconjurat cu gard şi care areo suprafaţă de circa 150/160metripătraţi, se găsesc cadavre.

Dupăaspectul stratului superficial de cadavre (îmbrăcămintea indicăpersoane de bună condiţie socială), şi din informaţiile culese reieseîn mod neîndoielnic, că printre morţi ar fi şi multe persoane, dintrecei socotiţi dispăruţi sau deportaţi, fruntaşi ai luptei naţionale,careaufost executaţi în secret.

În timpul stăpânirii ruseşti, aici îşiavea sediul biroul central al serviciului NKVD local şi aici se făceauultimele şi cele mairiguroasecercetări, pentru deţinuţii politici.Urmează a se facedeshumareacadavrelor pentru identificarea celor ce aufost victimeale teroriibolşevice în acest oraş.

[...] Dininformaţiile culese şi din cercetările făcute, rezultă că execuţia sefăcea după sistemul Ceka, prin împuşcare pe la spate, încap, de cătredoi călăi, care executau atribuţiunile în mod consecutiv. S-au mai găsitşi o căldare şi un panou de carton, cu numeroaseperforări, care dincercetări, era folosit pentru exerciţii de tragere în vederea execuţiei.Lovituri de gloanţe şi câteva proiectile se mai află şi azi în peretelesubteranei, unde se făceau împuşcările.

[...] În asistenţadelegaţiilor autorităţilor locale interesate încazul celor executaţi desoviete şi îngropaţi în grădina fostuluiConsulat Italian din str.Viilor, s-a procedat azi 5 septembrie 1941,cu o echipă de lucrători, ladeshumarea cadavrelor. Până seara s-auscos 32 de cadavre de bărbaţi şitineri elevi, care după aspectulcorporal şi al îmbrăcămintei par a fiintelectuali şi studenţi sauelevi din localitate. Victimele, înmajoritate, au fost executate prin împuşcare în cap, din spate. S-aconstatat de asemenea că împuşcareas-a făcut în serie, iar cadavrele aufost aruncate în stare muribundăîn gropi, în dezordine. Deshumareacontinuă.

[...] În continuarea cercetărilorpersoanelor executatede soviete şiîngropate în grădina fostuluiConsulat Italian din stradaViilor, pânăîn seara de 6 septembrie1941, s-au dezgropat 85 cadavre.După actelegăsite la ei, înmajoritate sentinţe de condamnare, s-auidentificatnumiţii: TislaruIoan, Banu Ilie, Doroftei Dionisie, TruşcăEneGrigore, SchibaNicolae, Vieru Dimitrie, Guţu Teodor, toţi foşti în serviciul CFR şicondamnaţi în ziua de 3 iunie 1941 la 25 ani închisoare. De asemeneasau mai identificat următorii: Filipenco David, Melentevici,Cernevschi Vlad şi Şevcenco. Deshumarea continuă.

[...]Efectuându-se deshumarea, s-au scos din gropi comune un numărde75 decadavre, până în seara zilei de 7 septembrie, când s-aîntreruptlucrul.După actele găsite la ei – în majoritate, sentinţedecondamnare – s-auidentificat numiţii: Ţanţu Pavel şi Ţanţu Petru(primul funcţionar lapostul de radio local, iar secundul învăţător),fiii fostului prefect deLăpuşna Vasile Ţanţu şi maior în regimentulmoldovenesc, preotulTudorache Nazarov, subdirector la banca oraşului, Teslaru Ioan, BanuIlie, funcţionari CFR, Doroftei Dionisie,informatorC. III, Truşcă EneGrigore, Schiba Nicolae, Vieru Dumitru,GuţuTeodor, căpitan pensionar,Roşca Ilarion, şef de secţie dejandarmi încomuna Străşeni, Suruceanu(fără alt nume, deoarece nu s-aputut cetipe sentinţă), Popescu Ioan,funcţionar comunal şiBădăluţă, fost primarîn comuna Durleşti. Dintrecadavreleneidentificate se observă uncadavru îmbrăcat în rasăpreoţească,elevi de liceu, identificaţi dupăşepci, studenţi şi restuldecadavre, după îmbrăcăminte, par a fioameni intelectuali.

Dintr-ogroapă au fost scoase 15cadavre, dintre care unul a fostidentificatdupă sentinţă, a luiCernevschi Vladimir, fost şef desecţie de gardienipublici laChestura Poliţiei Chişinău, ceilalţineidentificaţi. Toţisunt legaţila mâini, iar Filipenco, fost agent laCorpul III Armată,are şipicioarele legate. Sentinţele au fost datede Tribunalul MilitaralNKVD-ului, semnate de colonelul Zonov şisergenţii Grigorenco şiGucianov, iar secretar Gruzinschi. Cadavrele aufost ţinute expuse ladispoziţia publicului, pentru a se puteaidentifica după ce au fostdezinfectate de medicul legist FilatovPetru.

[...] În ziua de 8septembrie 1941, orele 12 s-a oficiat un serviciu religios, de un soborde preoţi în frunte cu I.I.S.S. MitropolitulBălan al Ardealului şi S.S.Efrem locotenent mitropolitan alBasarabiei. Au asistat şefiiautorităţilor civile şi militare şi unnumeros public, printre care şifamiliile îndoliate ale victimelor, ce au putut fi recunoscute.

Cadavreleau fost băgate în sicrie de lemn, împodobite cu flori şiaşezate pecare cu boi, în formă de cortegiu. Cortegiul a fost precedat de un grupde tineri cu flori, reprezentanţi ai comunelor învecinate, cu pancarteocazionale.

A cuvântat după efectuarea serviciului religiosI.P.S.S.MitropolitulBălan, preaslăvind jertfa celor ce au căzutvictimeterorii roşiiluptând pentru cauza românească. Înmormântarea s-afăcutla cimitirulortodox, într-un loc rezervat pentru aceasta.Chestorulpoliţiei MaiorVasilache, Şeful Bri. Siguranţei Comisar Tr.Andreescu”.

Aceste rapoarte constată doar o micăparte dinatrocităţilecomuniştilor în Basarabia, iar lista celorexecutaţi lasediul NKVDrămâne a fi identificată.
Mihai Taşcă,dr. în drept secretarul Comisiei prezidenţialepentrustudierea şiaprecierea regimului comunist totalitar din R.Moldova