CEDO admite demersurile Liceelor romanești din Transnistria

„Curtea a recunoscut că grafia şi etnia fac parte din viaţaprivată a unui om, că părinţii au dreptul să-şi transfere bagajulcultural şi tradiţiile etnice copiilor lor, că au dreptul să seidentifice că sînt moldoveni şi că limba lor este cea română cu grafielatină.”

Cauzele a trei şcoli româneşti din regiunea transnistreană vor fiexaminate de CEDO, după ce judecătorii curţii au decis în unanimitate căcererile celor 170 de reclamanţi, părinţi, copii şi profesori de laliceele din Bender, Grigoriopol şi Rîbniţa, întrunesc toate criteriilepentru a fi examinate în fond. Lucru care, după părerea juriştilor de laPromo-lex, care reprezintă cele trei şcoli la CEDO, ar însemna căexistă premise ca dosarul să se sfîrşească în mod favorabil pentrucetăţenii moldoveni care au depus plîngerea. În ce măsură însă uneventual cîştig de cauză pe aceste dosare ar putea îndrepta situaţia dinTransnistria în ce priveşte respectarea drepturilor omului, s-aîntrebat corespondenta noastră Lucia Diaconu.

Curtea de la Strasbourg a neglijat demersurile guvernelor R. Moldovaşi al Federaţiei Ruse, care figurează ca pîrîţi în aceste dosare, de anu admite cererile şi va proceda la examinarea dosarelor unul dintremotive fiind epuizarea căilor interne de recurs. CEDO constată deja căcetăţenii moldoveni din Transnistria nu au remedii pentru situaţia lor.Şi asta pentru că, pe de o parte hotărîrile judecătoreşti ale organelorcompetente din R. Moldova nu sînt executate pe teritoriul republicii,iar pe de altă parte Federația Rusă nu-şi recunoaşte jurisdicţia asupraregiunii transnistrene, prin urmare reclamanţii nu pot sesiza niciautorităţile ruse despre lezarea drepturilor. Iar o eventuală cale deatac în instanţele transnistrene e considerată de curtea europeanăineficientă, deoarece constrîngerile la care sînt supuşi cetăţeniimoldoveni din Transnistria tocmai sînt posibile din cauza actelornormative valabile în regiune, fiind vorba în special de interzicereautilizarea grafiei latine.

Doina Ioana Străisteanu, unul dintre juriştii care-i apără pereclamanţi, consideră că această decizie a curţii deşi nu este decisivăar pune punctul pe „i” în problema nerespectării drepturilormoldovenilor care vor să studieze româna în grafie latină: „Pentru primadată curtea, în ceea ce ţine de cazul din Transnistria, a recunoscut căgrafia şi etnia fac parte din viaţa privată a unui om, că părinţii audreptul să-şi transfere bagajul cultural şi tradiţiile etnicemoştenitorilor, adică copiilor lor, că ei au dreptul să se identifice căsînt moldoveni şi că limba lor este cea română cu grafie latină.”

În ce măsură însă o asemenea decizie şi un eventual cîştig de cauzăla CEDO ar putea garanta mai multe drepturi pentru cei care locuiesc înregiunea transnistreană? Directorii liceelor care au depus plîngere lacurtea europeană spun că hărţuirile nu slăbesc şi că le este greu săcreadă că autorităţile îşi pot schimba comportamentul. Juriştii de laPromo-lex speră totuşi ca o decizie favorabilă să poată influenţaevoluţiile în această regiune, speranţă alimentată de mecanismele princare Consiliul Europei urmăreşte să fie puse în aplicare deciziile CEDOşi să să sancţioneze pe cei care nu se conformează.

Iată părerea lui Alexandru Postică: „Deci va fi obligată FederațiaRusă şi R. Moldova să găsească o soluţie, aşa cum au găsit în cauzaIlaşcu.”

Europa Liberă: În cauza Ilaşcu, Federația Rusă şi-a declinatresponsabilitatea.

Alexandru PosticăAlexandru Postică: Cu toate acestea Rusia a plătitdespăgubirile necesare şi considerăm că a existat şi un aport al lor înce priveşte eliberarea primului reclamant.

Mai mulţi analişti cu care am stat de vorbă sînt însă mai puţinîncrezători într-o ameliorare a situaţiei tocmai pentru că în cazulIlaşcu pe care juriştii îl califică ca precedent decizia CEDO n-a fostpusă în aplicare. Directorul ADEPT, Igor Boţan este de părere că o ataredecizie n-ar putea avea efectul aşteptat fără implicarea Rusiei.

Igor Boţan: „Eu zic că dacă Federaţia Rusă va fi convinsă că este înfavoarea ei să exercite presiuni asupra Transnistriei, atunci sigur căse va ameliora situaţia şcolilor. Dacă nu, Transnistria dimpotrivă vaface totul pentru a demonstra că se comportă ca o entitate suverană şi,atîta timp cît nu este recunoscută şi acceptată în instituţiileinternaţionale, nu are de gînd să se conformeze acestora. Altăposibilitate nu există.”

În ce priveşte dosarul şcolilor româneşti din stînga Nistrului,Curtea a acordat reclamanţilor termen pînă la 20 septembrie săstabilească mărimea despăgubirilor pe care le pretind. La CEDO vor fiexaminate trei cauze în baza cererilor semnate de 170 de reclamanţi,copii, părinţi şi profesori de la liceele româneşti cu predare în grafialatină de la Bender, Grigoriopol şi Rîbniţa.