Teroare la Tiraspol
Spionajul şiterorismul -cele mai dese acuzaţii pentru tinerii care gândesc altfelîn regiuneatransnistreană În regiuneatransnistreană,zeci de tineri sunt arestaţi, ţinuţi în detenţie şicondamnaţipentru... terorism, trădare de patrie şi spionaj. În detenţiesunttorturaţi, li se înscenează executări prin împuşcare, sunt lăsaşisă seîmbolnăvească de tuberculoză sau alte boli grave. Locuitorii din stânga Nistrului rămân ostaticii unei situaţii grave: deşi sunt cetăţeni ai R. Moldova, autorităţile constituţionale ale statului nu-i pot proteja de abuzurile regimului ilegal de la Tiraspol. De laînceputul anului, Curtea Europeană pentruDrepturile Omului au pus perol în regim de urgenţă două cauze, similarecazului Ilaşcu, în care afost condamnată Federaţia Rusă. Experţii Asociaţiei „Promo-LEX”,care monitorizează drepturileomului în regiunea transnistreană, spuncă în stânga Nistrului oameniisunt foarte uşor reţinuţi, privaţi delibertate, condamnaţi. Toatedeciziile sunt ilegale, fiind emise deaşa-numite „instanţe de judecat㔺i „organe de drept”neconstituţionale, ce nu pot înfăptui justiţia.Organeleconstituţionale ale R. Moldova sunt obligate să se autosesizezepefiecare caz, însă acest lucru de multe ori nu se întâmplă.Arestat pentru terorism
Pavel Juicov, în vârstă de 37 de ani, este jurist de profesie şi anul acesta a reuşit să deschidă la Tighina un birou de avocaţi. În luna martie s-a înscris în cursa electorală pentru Consiliul orăşenesc Tighina. Avea ambiţii mari. Vroia să schimbe multe în oraş. Însă n-a ajuns să participe la alegeri, pentru că într-o noapte a fost arestat de miliţia transnistreană şi încarcerat. A doua zi, părinţii săi aveau să afle la ştirile de la o televiziune locală că feciorul lor ar filiderulunei grupări teroriste.
„Au venit noaptea, l-au luat,fără să ştim de ce şi pentru ce”, spuneAlexandru Juicov, tatăl luiPavel. „Seara, la buletinul de ştiri apareministrul de interne şideclară că a fost reţinută o grupare teroristă,iar pe fundal eraarătat fiul nostru, escortat în cătuşe. Aceastăsecvenţă video a fostpusă de multe ori la televiziunea din Tighina,câteva zile la rând, iardupă cadru se citea ştirea că a fost anihilată ogrupare criminală”,povestesc părinţii tânărului. Soţii Juicov suntruşi de naţionalitateşi au cetăţenia Federaţiei Ruse. Au venit laTighina cu 40 de ani înurmă, ca tineri specialişti. Tatăl său a lucratpână la pensionare înindustria militară. Dezamăgit de ceea ce seîntâmplă acum la Tiraspolşi Tighina, Alexandru Juicov spune că „niciopersoană nu se află însiguranţă şi că oricine poate fi arestat şiîncarcerat. Iar acolo i segăseşte o vină, pentru că organele de drepttrebuie să arate călucrează şi nu primesc bani în zadar”. Aflat îndetenţie, Pavel Juicov aţinut greva foamei timp de 15 zile, în semn deprotest pentruacuzaţiile ce i se aduceau. Părinţii sunt îngrijoraţi destareasănătăţii lui. „Iată cazul lui Vardanian a bulversat opiniapublică,multă lume îl apără, cere eliberarea lui, pentru că estejurnalist. Şicomunitatea armenească este puternică, dar pe Pavlic alnostru nu arecine să-l apere”, se tânguieşte tatăl tânărului.
A devenit dubios pentru căvorbea maimulte limbi
Şi familia unui alt tânăr, aflat îndetenţie la Tiraspol, esteîngrijorată de starea sănătăţii lui. BorisMozer are 22 de ani şi seaflă deja de un an şi jumătate în arest,pentru că ar fi prejudiciatCompania de telefonie „Interdnestrcom” lacare a lucrat ca manager devânzări, dar şi Compania „Sheriff”, cu carenu a avut nicio legătură.Natalia Mozer, mama tânărului, cu care ne-amîntâlnit la Tiraspol, ne-apovestit prin ce calvar trece feciorul său,deţinut fără vreo hotărârede judecată din noiembrie 2008. Ea afirmăcă li s-a cerut să restituiepresupusa pagubă şi că au vândut dejaapartamentul în care locuiabăiatul, au adunat toate economiile şi încăau mai împrumutat bani, casa adune suma pretinsă, dar între timpdauna revendicată a crescut. „Netelefonează acasă, de la Serviciul depază de la „Sheriff” şi ni se totcer bani. Nici nu ştim cui dăm aceştibani. Şi cât o să mai dăm, dacăvedem cum copilul nostru se stinge…”,spune cu durere Natalia Mozer. „Amcerut să-l elibereze pe cauţiune,pentru că ne temem că va muri. Arehipertensiune şi astm. Chiarasistenţa medicală ne-a spus să facem ceva,pentru că e în stare gravă.Ni s-a refuzat. Ba mai mult, am fostameninţaţi că vom fi daţi înurmărire internaţională ca terorişti. Cândam auzit una ca asta amleşinat”. Părinţii cred că băiatul lor a fostarestat pentru că aveamulte contacte cu străinătatea, el vorbeştefluent câteva limbi şicomunica liber cu clienţii săi din străinătate,în special din SUA.După ce a reclamat autorităţilor din regiuneîncălcări ale mai multordrepturi, familia Mozer a ajuns să fieameninţată. „I-am spusanchetatorului că vom căuta dreptate. La care elzice - dacă o să văplângeţi, o sa fie şi mai rău”, adaugă NataliaMozer.
I s-a înscenat execuţia cumoartea
Cauza luiBoris Mozer este a doua cererecomunicată în acest an, după cauzaMatcenco, similară cauzei Ilaşcu(hotărârea din 24 iunie 2004), şireclamă grave violări ale drepturiloromului în regiuneatransnistreană, susţin experţii „Promo-LEX”,organizaţie care acriticat de mai multe ori Guvernul R. Moldova şi pecel al FederaţieiRuse pentru ignoranţa cu care sunt examinateplângerile populaţiei dinstânga Nistrului, inclusiv în cauzele de omor,răpiri, torturi,condamnări ilegale şi privare de libertate.
Iurie Matcenco afost arestat în februarie 2010, privat ilegal delibertate şi deţinutîn Penitenciarul nr. 3 din or. Tiraspol. Înpenitenciar i s-a înscenatexecutarea cu moartea de către agenţii MGB, afost bătut în oficiileMGB-ului de către colaboratorii instituţiei, iarulterior şi de cătremiliţie. Pentru că nu mai suporta maltratările, afost nevoit sădeclare greva foamei, aceasta fiind unica posibilitate dea atrageatenţia asupra maltratărilor la care a fost supus şi abeneficia deajutor din partea personalului medical.
La 15 martie 2010,Curtea Europeană a Drepturilor Omului a decisexaminarea în regimprioritar a cauzei Iurie Matcenco. „Acest caz ridicăproblemeimportante de jurisdicţie şi responsabilitate vis-à-vis desituaţiadrepturilor deţinuţilor din locurile de detenţie ale regiunii transnistrene a R. Moldova”, se arată într-o declaraţie făcută publică de Asociaţia „Promo-LEX”. În cazul Matcenco, guvernelor statelor pârâte - Rusia şi Moldova - li s-a dat termen până la 12 mai 2010 să explicecuma fost posibilă înscenarea executării cu moartea în cazul lui Iurie Matcenco de către agenţii MGB-ului, torturarea lui, privarea ilegalădelibertate şi refuzarea asistenţei medicale pe parcursul greveifoameiţinută de reclamant pe parcursul a 44 de zile.
În detenţie s-a îmbolnăvit detuberculoză
Dumitru Simeniuc, un tânăr de 21 de ani, student la Colegiul de medicină din Tighina, a fost arestat, la fel, în toiul nopţii, pentru că ar fi încercat să cumpere produse alimentare cu o bancnotă de 25 ruble transnistrene falsificată, care valorează cât 2 euro. În izolatorul de detenţie preventivă, tânărul s-a îmbolnăvit de tuberculoză. Acum boala a avansat, însă în penitenciar nu sunt medicamentele necesare pentru tratament. Părinţii au procurat o parte de medicamente de la Odesa, însă nu li se permite să i le dea. Eufrosenia Bunici, bunica băiatului,ne-aspus că au primit şi un certificat de la medicul care l-a examinatşicare scrie că tânărul este în pericol de moarte. Deşi, după cumsusţinbătrânii, în timpul percheziţiei nu s-a găsit nimic ce arconfirma cănepotul lor ar avea vreo legătură cu falsificarea banilor,totuşiautorităţile refuză să-l elibereze măcar pentru a urmatratamentulnecesar. „Nepotul ne-a spus că zilele trecute doi tineridin celulă aumurit, tot cu tuberculoză. Noi am cerut să-i dea drumulsă se lecuiască,dar nu am fost auziţi. Ei vorbesc de drepturileomului. Nu este nimic.Cum au ucis aşa şi ucid. Eu zic aşa: dacă estevinovat, el trebuie sărăspundă, dar nu trebuie să-l ucizi în halulacesta”, se tânguieştebătrâna. Ea şi cu soţul sunt de baştină dinraionul Orhei. Au învăţat laTighina şi au rămas să lucreze şi sălocuiască acolo. Acum suntdisperaţi şi nu mai ştiu unde să cautedreptatea.
Procuratura neputincioasă
Procuratura R. Moldova are două subdiviziuni teritoriale care au sarcina să apere drepturile cetăţenilor din localităţile aflate subjurisdicţiaadministraţiei de la Tiraspol. Procuratura raionuluiDubăsari îşi aresediul în satul Ustia, localitate aflată în parteadreaptă a Nistrului.Cea de-a doua subdiviziune se află în municipiulTighina. Acesteinstituţii activează în condiţii dificile,colaboratorii având ei înşişinevoie de protecţie. Procurorul deDubăsari, Valentina Bradu, spune căla modul practic este imposibilăefectuarea urmăririi penale înlocalităţile aflate sub controlulregimului de la Tiraspol. „Pentru ainstrumenta dosarele trebuie să nedeplasăm pe propria răspundere înTransnistria, riscând să fim reţinuţişi umiliţi de miliţiatransnistreană. Cu regret, dosarele intentate denoi nu ajung înjudecată, fiind suspendate de cele mai multe ori, dareste important săfacem investigaţii, atât cât putem”, spune procurorulde Dubăsari. Amavut cazuri când colaboratorii noştri au fost reţinuţicând mergeau laodihnă, încarceraţi şi judecaţi chiar, precizeazăprocurorul.
Judecătoriiau cetăţenia R.Moldova
PotrivitValentinei Bradu, mulţi dintrecei bănuiţi - miliţieni, anchetatori,procurori sau judecători dinTransnistria care şi-au uzurpat calităţioficiale - au şi cetăţenia RM, aRusiei sau Ucrainei şi, teoretic, arputea fi emise mandate de arestinternaţional pe numele lor, însăaceasta nu se întâmplă, pe motiv că argenera noi provocări din parteaTiraspolului. „Aceste persoane, carereţin abuziv tinerii noştri, îijudecă după legi care demult suntdepăşite, au cetăţenia Moldovei,circulă cu paşaport moldovenesc şi sebucură de toate privilegiile pecare le oferă cetăţenia Moldovei”. Acumprocurorii speră că doar dupăreglementarea conflictului se va reuşi,poate, tragerea la răspundere acelor vinovaţi de multele fărădelegi înaceastă regiune.
În acelaşi sediu cu miliţiatransnistreană
Procuratura Tighina se află, încădin anul 1992, în aceeaşi clădire cumiliţia transnistreană. Laintrare, miliţienii înregistrează rigurosfiecare vizită la organele dedrept moldoveneşti, iar ulterior facpresiuni asupra persoanelor carese adresează. Procurorul municipiuluiTighina, Ion Tcaci, spune căautorităţile separatiste fac tot posibilulpentru ca cetăţenii să nuştie că în localitate există Procuratura şiComisariatul de poliţie aleRM, discreditând şi zădărnicind activitateainstituţiilor. „Oameniisunt presaţi şi intimidaţi să nu se adreseze lanoi. Anul acesta avemdoar şapte cereri, pe trei din ele am pornitdosare penale. Laadresările noastre în structurile din Transnistria sauni se răspundeformal, sau nu ni se răspunde deloc”. Unul din cazurilepe careProcuratura Tighina a pornit dosar penal ţine de un tânăr care afostrăpit de reprezentanţii MGB-ului, dus la Nistru, unde i s-a pus pistolul la cap, cerându-i-se ultimativ să plece din regiune, în caz contrar va fi împuşcat.Cetăţenii nu ştiucă pot cere ajutorulstructurilor constituţionale
Ion Manole, directorul Asociaţiei„Promo-Lex”, spune că aceste cazuriarată starea de lucruri dinregiune, unde oamenii sunt arestaţi foarteuşor şi deţinuţi în condiţiiinumane. „Invocarea unor aşa-zise crime genterorism, trădare depatrie, sau spionaj este cea mai uşoară metodă deintimidare apopulaţiei. Prin astfel de incriminări, populaţia devinemult maiatentă la ceea ce spune, la ceea ce face şi situaţia convineregimuluipentru a-şi menţine influenţa şi a menţine frica, spaima înrândurilepopulaţiei. Am întâlnit cazuri, când persoanele au fostarestate şicondamnate pentru simplul fapt că aveau bunuri sau bani.Aveminformaţii că unii au plătit bani grei pentru a fi scoasă persoanadinînchisoare, dar oricum aceasta rămâne după gratii”.
S-a ajunsla această situaţie din cauză că, pe parcursul acelor 18 anide dupărăzboiul moldo-rus, din 1992, autorităţile constituţionale aleMoldoveiau abandonat această regiune, lăsând regimul de acolo să-şiîntăreascăstructurile, spune expertul. Manole precizează că „însituaţia luiVardanian, Matcenco sau Mozer s-au aflat şi se mai aflănumeroasepersoane. Acestea însă nu mai solicită ajutorul autorităţilor constituţionale din cauza lipsei de credibilitate. Organele de drept din Moldova ignoră drepturile constituţionale ale persoanelor aflate în teritoriul controlat de administraţia de la Tiraspol şi îşi declină orice responsabilitate pentru starea de fapt din acest spaţiu. Rusia şi Moldova, ca părţi implicate direct în războiul din 1992, nudemonstreazăvoinţă reală pentru identificarea soluţiilor şi creareaunui mecanismeficient de protejare a drepturilor omului înTransnistria. Mecanismulcreat în 1992 rămâne unul formal pentruautorităţi şi ineficient pentrudrepturile locuitorilor regiunii”. Mai mult,o mare parte a cetăţenilor din stânga Nistrului nicinu ştiu că audreptul să se adreseze la procuratură, că existăjudecătorii pentruraioanele de est ale Moldovei.
Soluţii fără soluţie
Cunoscutul militant pentru drepturile omului Stefan Urâtu, devenit de curând consilier al preşedintelui R. Moldova, consideră că organele de drept ale R. Moldova trebuie să pornească urmărirea penală pe fiecare caz de încălcare a drepturilor omului în regiunea transnistreană, să acumuleze probe, să invite persoanele care sunt implicate, iar în cazul în care acestea refuză să se prezinte, să emite mandat de arest şi să fie date în căutare internaţională. În momentul, în care au apărut la Chişinău, sau dacă Interpolul a dat de ele, acestea să fie aduse la Chişinău şi judecate, în conformitate cu legislaţia R. Moldova. Procurorii însă nu cred că aceasta ar putea fi o soluţie viabilă pentru asigurarea drepturilor în regiunea controlată de un regim neconstituţional. Părerea este susţinută şi de Ion Manole. „Este una când vii numai cu vorbe la negocierile în problema reglementării transnistrene sau în discuţiile cu diplomaţii străini şi e cu totul alta când pui maldăre de dosare pe masă”, accentuează expertul. Şeful Biroului pentru Reintegrare de pe lângă Cancelaria de Stat a R. Moldova, Ion Stăvilă, a declarat în cadrul unei şedinţe a ClubuluiJurnaliştilorde Investigaţie că respectarea drepturilor omului înstânga Nistruluieste o preocupare a biroului, dar în competenţa sa nuintră acţiuni deinvestigare din arsenalul organelor de drept. Biroulmonitorizează înprezent vreo zece cazuri, între care cele ale luiMatcenco, Mozer,Vardanian, Cazac şi alţii, semnalate structurilorinternaţionale, spuneStăvilă. Avocatul Alexandru Postică, care susţinela CEDO cauzeletinerilor aflaţi în detenţia organelorneconstituţionale de la Tiraspol,a declarat că „dacă autorităţilemoldoveneşti şi cele ruseşti nu vorbinevoi să găsească soluţii înimpunerea respectului faţă de drepturileomului în regiuneatransnistreană, îi vom obliga să o facă prinmecanismul CurţiiEuropene. Locuitorii din regiunea stângă a Nistruluiau dreptul la oprotecţie eficientă din partea statelor pârâte. Esteobligaţia ambelorstate să contribuie la apărarea drepturilor şilibertăţilorfundamentale în acest spaţiu şi la respectarea ConvenţieiEuropene”.
Experţii „Promo-LEX” atestă în ultimul timp o creştere a numărului de adresări din partea cetăţenilor din regiunea transnistreană. Ei presupun că acest fapt se datorează, în special, mediatizării cazuluiVardanian.