Transnistria, frontieră deschisă cu Ucraina
Potrivit presei ruse, frontiera Republicii Moldova cu Ucraina pe segmentul transnistrian va fi deblocată în urma unui acord între Moscova şi Kiev.
Preşedintele rus Dmitri Medvedev şi cel ucrainean, Victor Ianukovici, au decis să deblocheze frontiera Republicii Moldova cu Ucraina pe segmentul autoproclamatei Republici Moldoveneşti Nistrene, informeaza romania-actualitati.ro cu referire la cotidianul rusesc Nezavisimaia Gazeta.
Potrivit publicaţiei, în cadrul vizitei preşedintelui rus Dmitri Medvedev în Ucraina, preconizată să înceapă astăzi, 17 mai a.c., cei doi şefi de stat vor semna o declaraţie comună referitoare la Transnistria.
Potrivit cotidianului moscovit, decizia de a redeschide frontiera în regiunea Transnistreană a fost luată după ce preşedintele Republicii Moldova, Mihai Ghimpu, a propus autorităţilor de la Bucureşti să includă România în procesul de negocieri pentru soluţionarea diferendului transnistrean, iar la Tiraspol, acest gest a fost apreciat ca o nouă provocare a Chişinăului, deoarece războiul din 1992 a izbucnit din cauza intenţiilor unioniste dintre Moldova şi România, lucru nedorit în Transnistria.
În Transnistria locuiesc aproximativ 150 de mii de cetăţeni ruşi şi 100 de mii de cetăţeni ucraineni.
Potrivit informaţiilor, în documentul pe care preşedinţii Medvedev şi Ianukovici urmează să îl semneze va fi confirmată poziţia celor două părţi în ceea ce priveşte menţinerea pe teritoriul Transnistriei a trupelor ruse de menţinere a păcii, ca la adresa părţii moldovene care cere schimbarea pacificatorilor ruşi cu un contingent internaţional civil de menţinere a păcii şi observatori ai procesului de reglementare a conflictului, din cadrul Uniunii Europene.
De asemenea, cei doi preşedinţi vor veni cu o poziţie comună prin care vor sprijini acordarea pentru regiunea transnistreană a unui statut special în cadrul Republicii Moldova pe model confederativ (Memorandum Kozak, prevedea, între altele, anularea actualei Constituţii a Republicii Moldova, dizolvarea Republicii Moldova ca stat independent şi crearea unui alt stat pe teritoriul ei, Republica Federativă Moldova, cu trei subiecţi, Transnistria şi Găgăuzia), cu sublinierea faptului că Republica Moldova şi Transnistria sunt părţi egale în negocieri.
În anul 2006, autorităţile Republicii Moldova şi Ucrainei au închis frontiera moldo-ucraineană pe segmentul transnistrean pentru mărfurile exportate din Transnistria, care nu dispun de ştampila vamală a Republicii Moldova.
Totodată, din acel moment, monitorizarea frontierei moldo-ucrainene pe acest segment este asigurată de o misiune de observatori ai Uniunii Europene, EUBAM.
Primul ministru al Republicii Moldova, Vlad Filat, i-a înmînat sîmbătă comisarului european pentru extindere şi politica europeană de vecinătate, Stefan Fule, un document cu privire la dorinţa Chişinăului de sporire a rolului Uniunii Europene în procesul de reglementare a conflictului transnistrean.
Autorităţile de la Chişinău au menţionat în repetate rînduri, în ultima perioadă de timp, necesitatea creşterii rolului UE şi SUA în negocierile privind reglementarea transnistreană, dar şi sporirea ajutorului financiar în procesul de întărire a încrederii între cele două maluri ale Nistrului. În prezent, UE şi SUA sînt observatori în procesul de negocieri pentru reglementarea conflictului transnistrean, în formatul 5+2.
Premierul moldovean, Vlad Filat a anunţat, în urma vizitei oficiale din Germania, că luna viitoare, cancelarul Angela Merkel va ridica problema transnistreană cu ocazia vizitei preşedintelui rus Dmitri Medvedev la Berlin.
Pe de altă parte, expertul din cadrul unui institut german pentru politică externă, Alexandr Rar, susţine că Uniunea Europeană nu dispune, în momentul de faţă, de pîrghii prin care să influenţeze reglementarea transnistreană, iar Moscova este dispusă să revină la planul Kozak şi se bucură de susţinere în acest sens din partea lui Victor Ianukovici.
Acest nou proiect politic pare că are şi susţinerea tacită a liderului Partidului Democrat din Moldova, ex-comunistul Marian Lupu, unul dintre cei patru preşedinţi ai Alianţei pentru Integrare Europeană de la Chişinău.
În condiţiile în care alegerile anticipate devin o realitate, Marian Lupu a vorbit despre „greşelile făcute de fostul preşedinte Vladimir Voronin”, cel care, în 2003, l-a sfidat pre Vladimir Putin şi a respins Planul Kozak, pe care Putin era pregătit să-l semneze chiar la Chişinău.
Marian Lupu, al cărui partid este „asociat” cu partidul premierului rus, spune că dacă aceste greşeli politice nu ar fi existat, nici embargoul economic rusesc asupra Moldovei nu ar fi fost posibil!
În acelaşi context, bazele militare pe care Rusia intenţionează să le amplaseze la Nikolaev şi Odesa şi probabil la gurile Dunării, unde Ucraina şi România au dispute teritoriale, ar veni ca un răspuns la extinderea spre est a NATO.
Baza militară din localitatea Bolgrad, situată în sudul regiunii Odessa, care a fost desfiinţată după declararea independenţei Ucrainei, în august 1991, ar putea fi la rîndul ei, redeschisă, notează şi publicaţia ucraineană Segodnia, citată de Agenţia moldovenească Omega, în pagina electronică.
Concluzia este trasă de Newsweek în ediţia sa în limba rusă: „La cinci ani după revoluţiile colorate care au cuprins ţări din fosta URSS, a venit în sfârşit şansa pentru Kremlin de a-şi lua revanşa”! Schimbarea puterii în Ucraina şi în Kîrgîzstan sînt deja rezultate în acest sens.
Nu se poate spune că Moscova a fost singurul arhitect al schimbării de putere în aceste ţări, dar, fără îndoială, ea a jucat un rol-cheie, notează Newsweek.
Aceste victorii strategice mobilizează Kremlinul pentru a face noi încercări de a schimba regimul în ţări pe catre Rusia le numeşte „străinătatea apropiată”, adaugă publicaţia, citată de newsru.com.
Preşedintele rus Dmitri Medvedev şi cel ucrainean, Victor Ianukovici, au decis să deblocheze frontiera Republicii Moldova cu Ucraina pe segmentul autoproclamatei Republici Moldoveneşti Nistrene, informeaza romania-actualitati.ro cu referire la cotidianul rusesc Nezavisimaia Gazeta.
Potrivit publicaţiei, în cadrul vizitei preşedintelui rus Dmitri Medvedev în Ucraina, preconizată să înceapă astăzi, 17 mai a.c., cei doi şefi de stat vor semna o declaraţie comună referitoare la Transnistria.
Potrivit cotidianului moscovit, decizia de a redeschide frontiera în regiunea Transnistreană a fost luată după ce preşedintele Republicii Moldova, Mihai Ghimpu, a propus autorităţilor de la Bucureşti să includă România în procesul de negocieri pentru soluţionarea diferendului transnistrean, iar la Tiraspol, acest gest a fost apreciat ca o nouă provocare a Chişinăului, deoarece războiul din 1992 a izbucnit din cauza intenţiilor unioniste dintre Moldova şi România, lucru nedorit în Transnistria.
În Transnistria locuiesc aproximativ 150 de mii de cetăţeni ruşi şi 100 de mii de cetăţeni ucraineni.
Potrivit informaţiilor, în documentul pe care preşedinţii Medvedev şi Ianukovici urmează să îl semneze va fi confirmată poziţia celor două părţi în ceea ce priveşte menţinerea pe teritoriul Transnistriei a trupelor ruse de menţinere a păcii, ca la adresa părţii moldovene care cere schimbarea pacificatorilor ruşi cu un contingent internaţional civil de menţinere a păcii şi observatori ai procesului de reglementare a conflictului, din cadrul Uniunii Europene.
De asemenea, cei doi preşedinţi vor veni cu o poziţie comună prin care vor sprijini acordarea pentru regiunea transnistreană a unui statut special în cadrul Republicii Moldova pe model confederativ (Memorandum Kozak, prevedea, între altele, anularea actualei Constituţii a Republicii Moldova, dizolvarea Republicii Moldova ca stat independent şi crearea unui alt stat pe teritoriul ei, Republica Federativă Moldova, cu trei subiecţi, Transnistria şi Găgăuzia), cu sublinierea faptului că Republica Moldova şi Transnistria sunt părţi egale în negocieri.
În anul 2006, autorităţile Republicii Moldova şi Ucrainei au închis frontiera moldo-ucraineană pe segmentul transnistrean pentru mărfurile exportate din Transnistria, care nu dispun de ştampila vamală a Republicii Moldova.
Totodată, din acel moment, monitorizarea frontierei moldo-ucrainene pe acest segment este asigurată de o misiune de observatori ai Uniunii Europene, EUBAM.
Primul ministru al Republicii Moldova, Vlad Filat, i-a înmînat sîmbătă comisarului european pentru extindere şi politica europeană de vecinătate, Stefan Fule, un document cu privire la dorinţa Chişinăului de sporire a rolului Uniunii Europene în procesul de reglementare a conflictului transnistrean.
Autorităţile de la Chişinău au menţionat în repetate rînduri, în ultima perioadă de timp, necesitatea creşterii rolului UE şi SUA în negocierile privind reglementarea transnistreană, dar şi sporirea ajutorului financiar în procesul de întărire a încrederii între cele două maluri ale Nistrului. În prezent, UE şi SUA sînt observatori în procesul de negocieri pentru reglementarea conflictului transnistrean, în formatul 5+2.
Premierul moldovean, Vlad Filat a anunţat, în urma vizitei oficiale din Germania, că luna viitoare, cancelarul Angela Merkel va ridica problema transnistreană cu ocazia vizitei preşedintelui rus Dmitri Medvedev la Berlin.
Pe de altă parte, expertul din cadrul unui institut german pentru politică externă, Alexandr Rar, susţine că Uniunea Europeană nu dispune, în momentul de faţă, de pîrghii prin care să influenţeze reglementarea transnistreană, iar Moscova este dispusă să revină la planul Kozak şi se bucură de susţinere în acest sens din partea lui Victor Ianukovici.
Acest nou proiect politic pare că are şi susţinerea tacită a liderului Partidului Democrat din Moldova, ex-comunistul Marian Lupu, unul dintre cei patru preşedinţi ai Alianţei pentru Integrare Europeană de la Chişinău.
În condiţiile în care alegerile anticipate devin o realitate, Marian Lupu a vorbit despre „greşelile făcute de fostul preşedinte Vladimir Voronin”, cel care, în 2003, l-a sfidat pre Vladimir Putin şi a respins Planul Kozak, pe care Putin era pregătit să-l semneze chiar la Chişinău.
Marian Lupu, al cărui partid este „asociat” cu partidul premierului rus, spune că dacă aceste greşeli politice nu ar fi existat, nici embargoul economic rusesc asupra Moldovei nu ar fi fost posibil!
În acelaşi context, bazele militare pe care Rusia intenţionează să le amplaseze la Nikolaev şi Odesa şi probabil la gurile Dunării, unde Ucraina şi România au dispute teritoriale, ar veni ca un răspuns la extinderea spre est a NATO.
Baza militară din localitatea Bolgrad, situată în sudul regiunii Odessa, care a fost desfiinţată după declararea independenţei Ucrainei, în august 1991, ar putea fi la rîndul ei, redeschisă, notează şi publicaţia ucraineană Segodnia, citată de Agenţia moldovenească Omega, în pagina electronică.
Concluzia este trasă de Newsweek în ediţia sa în limba rusă: „La cinci ani după revoluţiile colorate care au cuprins ţări din fosta URSS, a venit în sfârşit şansa pentru Kremlin de a-şi lua revanşa”! Schimbarea puterii în Ucraina şi în Kîrgîzstan sînt deja rezultate în acest sens.
Nu se poate spune că Moscova a fost singurul arhitect al schimbării de putere în aceste ţări, dar, fără îndoială, ea a jucat un rol-cheie, notează Newsweek.
Aceste victorii strategice mobilizează Kremlinul pentru a face noi încercări de a schimba regimul în ţări pe catre Rusia le numeşte „străinătatea apropiată”, adaugă publicaţia, citată de newsru.com.
