91 de ani de la Unirea Basarabiei cu Ţara Românească
Azi se împlinesc 91 de ani de la Unirea Basarabiei cu Ţara Românească din 27 martie 1918. La această dată, Sfatul Ţării hotăra că Basarabia "de azi înainte şi pentru totdeauna se uneşte cu mama sa, România". Unirea Basarabiei cu România s-a făcut în condiţii grele, deosebite. Luna aprilie 1917 a fost considerată, în Rusia, luna mitingurilor.
Basarabia a organizat şi ea, pe 6 şi 7 aprilie 1917, un congres general al cooperativelor săteşti care au cerut printr-o moţiune autonomia administrativă. Pe 18 aprilie (stil vechi) la Odessa, 10.000 de soldaţi moldoveni au cerut autonomia politică pentru Basarabia şi dreptul de a se organiza în cohorte. Şi congresul preoţimii basarabene va cere pe 19 şi 20 aprilie la Chişinău alegerea unui mitropolit român, convocarea unei adunări naţionale şi constituirea unui "Înalt Sfat", cu atribuţii legislative şi executive.
Presa din Regatul României a salutat momentul cu adevărat istoric. "Neamul Românesc" scria: "Orice român se va bucura de această mare veste şi va dori din adâncul inimii ca lucrul început astfel să ajungă pe mâni bune cari să asigure dăinuirea lui aşa cum o cere, de altfel, dreptul naţional". "Tribuna" jubila: "Rupte din trupul Patriei- Mamă, teritoriile româneşti revin după ani de suferinţă răzbunătoare şi de activă primenire naţională ca să întărească România şi să i se făurească viitor frumos". "Timpul", ziarul condus odinioară de Mihai Eminescu, era cel mai poetic: "Basarabia atâta vreme înstrăinată după atâtea zile grele de nevoie se reaşază alături de sora ei, Moldova, aducând României aşa de crud încercate balsamul unei întregiri pe care de un veac o visează cu nepotolită ardoare".
În dimineaţa acestei zile, mai multe personalităţi din R. Moldova vor depune flori la monumentele persoanelor care au făcut posibil actul Marii Uniri de la 1918.
http://www.youtube.com/watch?v=DCIWI-rE-aY
Basarabia a organizat şi ea, pe 6 şi 7 aprilie 1917, un congres general al cooperativelor săteşti care au cerut printr-o moţiune autonomia administrativă. Pe 18 aprilie (stil vechi) la Odessa, 10.000 de soldaţi moldoveni au cerut autonomia politică pentru Basarabia şi dreptul de a se organiza în cohorte. Şi congresul preoţimii basarabene va cere pe 19 şi 20 aprilie la Chişinău alegerea unui mitropolit român, convocarea unei adunări naţionale şi constituirea unui "Înalt Sfat", cu atribuţii legislative şi executive.
Presa din Regatul României a salutat momentul cu adevărat istoric. "Neamul Românesc" scria: "Orice român se va bucura de această mare veste şi va dori din adâncul inimii ca lucrul început astfel să ajungă pe mâni bune cari să asigure dăinuirea lui aşa cum o cere, de altfel, dreptul naţional". "Tribuna" jubila: "Rupte din trupul Patriei- Mamă, teritoriile româneşti revin după ani de suferinţă răzbunătoare şi de activă primenire naţională ca să întărească România şi să i se făurească viitor frumos". "Timpul", ziarul condus odinioară de Mihai Eminescu, era cel mai poetic: "Basarabia atâta vreme înstrăinată după atâtea zile grele de nevoie se reaşază alături de sora ei, Moldova, aducând României aşa de crud încercate balsamul unei întregiri pe care de un veac o visează cu nepotolită ardoare".
În dimineaţa acestei zile, mai multe personalităţi din R. Moldova vor depune flori la monumentele persoanelor care au făcut posibil actul Marii Uniri de la 1918.
http://www.youtube.com/watch?v=DCIWI-rE-aY