Inceperea Conflictului(rezumat)

La Moscova nici nu se uscase încă bine cerneala de pe semnătura preşedintelui Snegur privind aderarea Republicii Moldova la CSI (21 decembrie 1991) când, în dimineaţa de 22 decembrie 1991, ora 5:30, Ministerul de Interne al Republicii Moldova primeşte un S.O.S. de la Dubăsari: postul de poliţie local este blocat de o maşină blindată şi asaltat de trupe nistrene şi “cetăţeni indignaţi”. Ştiind că recent la Sud, în orăşelul Vulcăneşti, avusese loc o provocare similară (extremiştii găgăuzi incendiaseră postul de poliţie şi împuşcaseră câţiva poliţişti), Ministerul de Interne de la Chişinăui trimite de urgenţă o echipă de intervenţie . un detaşament de poliţie sub comanda ofiţerului Gămurari (Hămuraru). La podul peste Nistru autobuzul este întâmpinat, fără somaţie, cu foc de arme automate. Sunt ucişi trei poliţişti, alţi câţiva răniţi. În legitimă apărare poliţiştii din autobuz răspund cu armamentul din dotare, doboară doi “inamici”, apoi îi capturează pe ceilalţi, toţi beţi, şi îi transportă la spitalul din Criuleni. La Tiraspol se vorbeşte de o agresiune din partea Chişinăului. Igor Smirnov anunţă mobilizarea rezerviştilor pentru a respinge trupele Ministerului de Interne al Moldovei, “care atacă şi ucid oameni nevinovaţi”. Premierul Muravschi, Preşedintele Parlamentului Moşanu, Prezidiul Parlamentului fac apel la calm către populaţie. Întrucât la Dubăsari au continuat schimburile de focuri, fiind rănite şi persoane civile, mii de chişinăueni au inundat Piaţa Marii Adunări Naţionale pentru a reproşa mai întâi Guvernului că a fost mult prea tolerant cu separatiştii şi nu a luat la vreme măsurile cuvenite şi, în al doilea rând, pentru a cere arme. De cealaltă parte, şeful statului-major al trupelor ucrainene de cazaci transmite printr-o radiogramă că îi “vor ajuta pe nistreni dacă trupele Ministerului de Interne nu vor înceta atacurile”. Nistrenii întăresc cu mai multe unităţi de foc podul peste râu, cei de pe malul drept sapă tranşee. Dubăsari a fost un fel de Sarajevo moldovenesc. Astfel a început conflictul neoficial dintre cele două maluri ale Nistrului, care s-a soldat, pe parcurs, la Dubăsari, Corjova, Coşniţa, Cocieri, Roghi, Tighina, Varniţa, din decembrie 1991 până în iunie 1992, cu sute de morţi şi mii de răniţi (militari şi civili), cu pagube materiale enorme aduse populaţiei civile, cu un exod nesfârşit al moldovenilor de peste Nistru torturaţi de cazaci şi de plutoanele de execuţie ale separatiştilor.