Fraudele de milioane - ramase doar pe hartie. Afacerile Guvernului cu firmele lui Oleg - tainuite. Pentru „merite deosebite” - „Ordinul Republicii”. Odata cu venirea in fruntea Curtii de Conturi a Alei Popescu, hotararile acestui organ de control care verifica corectitudinea gestionarii banilor publici au devenit dintr-odata foarte sterile. Aproape ca nu mai aveau nume ale persoanelor care se fac vinovate de gestionarea incoerenta a banilor publici, ale agentilor economici si altele. Toate hotararile semanau una cu alta, diferenta fiind denumirea institutiilor verificate. Lectura hotararilor CC iti dadea impresia ca in Moldova totu-i bine si frumos. In spatele acestor hotarari sterile insa se ascund sute de milioane delapidate sau care nu au ajuns in bugetul public, scheme frauduloase cu firmele clanului Voronin si cu firme-fantoma.Cativa dintre membrii Curtii de Conturi, care au avut opinii diferite de cele ale majoritatii la aprobarea rezultatelor mai multor controale, dar si experti independenti care au pus cap la cap actele reviziilor si hotararile publicate, au constatat ca mai toate incalcarile admise de responsabilii de la Guvern, ministere, in special cele legate de delapidarea banilor publici si relatiile dubioase ale statului cu anumiti agenti economici, au fost intentionat omise din hotararile publicate, iar o alta parte din constatari, care trebuiau transmise Procuraturii si CCCEC, n-au mai ajuns acolo.Fraude de milioane - ramase doar pe hartieTudor Soitu, fost membru al Curtii de Conturi, sustine ca pe parcursul ultimilor opt ani aceasta institutie practic nu a vrut sa depisteze afacerile dubioase cu firme fantome, care au prejudiciat considerabil bugetul de stat. De exemplu, pe parcursul anilor 2006-2008 CC nu a supus controlului cele mai importante institutii care contribuie la formarea bugetului public: Serviciul Vamal si Inspectoratul Fiscal de Stat. Lipsa acestui control, in opinia expertului, favorizeaza economia tenebra. Unii membri din actuala componenta a CC acuza institutia de complicitate la aceste procese negative, care au favorizat inmultirea firmelor-fantoma. Potrivit unor estimari prealabile, lipsa controlului la institutiile vizate a condus la micsorarea veniturilor la buget de cel putin doua ori.Problema existentei firmelor-fantoma a fost pusa abia in 2009, dar si atunci cu jumatate de glas. La acest fenomen vom reveni cu o investigatie ampla in timpul apropiat. La fel, in perioada vizata, in mod intentionat, nu au fost supuse reviziilor financiare Banca Nationala a Moldovei, Banca de Economii, „Posta Moldovei”, „Moldovagaz”, Calea Ferata. In cazul ultimei, controlul activitatii financiare pe anii 2003-2005 a scos in vileag delapidari de sute de milioane admise de catre Ministerul Transporturilor si Gospodaririi Drumurilor si Calea Ferata, ambele structuri fiind conduse de Miron Gagauz. Cu toate acestea, constatarile au ramas doar pe hartie. Aceeasi soarta au avut-o si rezultatele reviziilor la Academia de Stiinte a Moldovei pe perioada 2005-2006, la fel ca si Auditul regularitatii la Ministerul Dezvoltarii Informationale pentru anul 2007.Afacerile Guvernului cu firmele lui Oleg - tainuiteIn primavara lui 2007, CC a supus controlului activitatea economico-financiara a Aparatului Guvernului si a unor institutii subordonate acestuia pe perioada 2005-2006. Desi in actele de control au fost mentionate si probate mai multe incalcari grave, care au prejudiciat bugetul, in hotararea finala a CC din 1 iunie 2009, acestea nu se regasesc. CC a dosit, potrivit lui Soitu, informatia privind sumele de 31,6 mln. lei in anul 2005 si 32,1 mln. lei in 2006, acumulate ca venituri de la darea in arenda a proprietatii publice in lipsa autorizatiei legale care nu au ajuns in bugetul de stat. Fara niciun temei, Curtea de Conturi, in hotararea nr. 62 din 26.06.2007, a ocolit si faptul admiterii de catre Directia generala de administrare a cladirilor Guvernului a datoriei debitoare in marime de 3,15 mln. lei ca urmare a neincasarii platilor pentru transmiterea patrimoniului in chirie.La fel, din hotararea CC au fost omise toate constatarile privind derogarile de la legislatie admise de Directia de administrare a cladirilor Guvernului in relatiile cu SRL „Moldconstruct-Market”, al carui economist-sef este Oleg Voronin, feciorul ex-presedintelui Moldovei. De exemplu, controlorii CC au constatat ca, in anul 2006, cheltuielile pentru investitiile capitale, administrate de catre Aparatul Guvernului, au crescut in comparatie cu anul 2005 de la 26,9 mln. lei la 48,8 mln. lei, inclusiv pentru cladirea presedintiei de pe bd. Stefan cel Mare, 154, de la 2,7 mln. lei la 24,5 mln. lei, aceste sume fiind valorificate cu multiple incalcari de la normele existente de catre „Moldconstruct-Market”. Presa a scris anterior ca achizitionarea si contractarea serviciilor cu aceasta firma s-au efectuat in majoritatea cazurilor fara licitatii publice. Tudor Soitu sustine ca prin mai multe incalcari la realizarea contractelor in toate cazurile au fost majorate costurile lucrarilor executate de catre „Moldconstruct-Market”. Numai „la cladirea de pe str. Sfatul Tarii 53, transmisa in exploatare in 2005, costul lucrarilor executate a fost majorat de la 5,1 la 10,1 mln. lei”. Unii membri ai Curtii de Conturi ne-au spus ca, la indicatia presedintei Ala Popescu, au disparut din materialele controlului si fapte referitoare la alte achizitii de bunuri si servicii contractate prin intermediul „Moldconstruct-Market”. Despre unele din aceste incalcari TIMPUL a relatat anterior.Pentru „merite deosebite” - „Ordinul Republicii” Intamplator sau nu, dar dupa ce rezultatele controalelor CC au fost curatate migalos de tot ce era legat de afacerile clanului sau supusilor sai din diferite ministere, Vladimir Voronin ii acorda presedintei Curtii de Conturi, Ala Popescu, cea mai inalta distinctie in stat, „Ordinul Republicii”, „pentru merite deosebite”. Anterior acestui eveniment, presedinta Curtii de Conturi s-a mutat intr-un apartament luxos din centrul capitalei, pe care i l-a oferit cu darnicie din banii publici seful statului. Asa cum se obisnuia, printr-o hotarare de Guvern secretizata. In apartamentul vechi, care e tot in inima capitalei, a ramas sa locuiasca unul dintre feciorii sai. Un alt fecior al presedintei Ala Popescu, la numai 23 de ani, imediat dupa absolvirea facultatii, este promovat in functia de consul al R. Moldova intr-o tara cu care Moldova are relatii diplomatice. Dupa evenimentele din aprilie 2009, cand mii de studenti au protestat impotriva rezultatelor alegerilor parlamentare, Curtea de Conturi s-a aratat interesata brusc de activitatea financiara a institutiilor de invatamant superior si mediu de specialitate. Si, incepand cu 16 aprilie, au fost dispuse controale la toate universitatile si colegiile de stat din Chisinau.Interesele mafiote din sistemul termoenergeticPotrivit lui Tudor Soitu, cel mai important domeniu din sistemul economic al RM - complexul termoenergetic - contrar prevederilor Legii privind Curtea de Conturi, a fost scos de sub controlul acestei institutii. Cifra de afaceri a sistemului termoenergetic depaseste anual 9 miliarde de lei. Asa-numita „autoeschivare” (prin lege) a CC de la a verifica activitatea sistemului termoenergetic al statului, care gestioneaza proprietati cu o valoare de peste 20-24 miliarde lei (o parte din ele instrainate ilegal unor investitori straini), a conditionat subminarea intregului sistem economic al statului”, sustine Soitu, precizand ca aceasta eschivare de la obligatiunile sale statutare a CC ar fi fost conditionata de interese mafiote in domeniul termoenergetic si a generat o crestere in lant a costurilor serviciilor comunale si a redus compatibilitatea produselor, marfurilor autohtone pe piata interna si externa.Fraude masive la „Moldovagaz”Iata doar unele incalcari depistate in ultimii ani de fostul membru al Curtii de Conturi si care, crede el, trebuie sa intre in atentia noii guvernari, pentru ca e vorba despre delapidarea banilor publici in proportii deosebit de mari. Patrimoniul ramurii gazului a fost instrainat ilegal „Gazprom”-ului, prin includerea in costul capitalului social al SA „Moldovagaz” a numai 50-55 la suta din lungimea retelelor de transportare si distributie a gazelor naturale. Pe parcursul a peste zece ani (1998-2009), contrar Legii cu privire la investitiile straine, „Gazprom” nu si-a achitat cota-parte din capitalul social al SA „Moldovagaz” fixata preliminar la 01.10.1998. „Moldovagaz” nu-si indeplineste obligatiunile stabilite conform Contractului de constituire din 23.10.1998, privind dezvoltarea retelelor de gaze pe teritoriul statului, din contul societatii. In perioada realizarii Programului de gazificare a R. Moldova (2001-2009), contrar prevederilor Contractului de constituire a SA „Moldovagaz”, au fost investite surse din bugetul public in marime de 1 miliard de lei. Mai mult, persoanele fizice care au investit in crearea retelelor de distributie a gazului au fost ilegal deposedate de aceste proprietati, valoarea carora este de peste 3 miliarde lei. Contrar atributiilor stipulate in lege, CC s-a eschivat de la verificarea corectitudinii procesului de privatizare a patrimoniului statului din domeniul termoenergetic, asigurarea activitatii de postprivatizare, administrarea si gestionarea patrimoniului public, utilizarea alocatiilor bugetare pentru investitii, a capitalului persoanelor fizice neprotejate de institutiile statului. Aceste proprietati de peste 3 miliarde lei nu sunt inregistrate ca bunuri mobiliare de catre agentiile teritoriale cadastrale, fapt care pune la indoiala legalitatea deblocarii surselor financiare de la bugetul public national in suma de 1 miliard lei. Acest patrimoniu de peste 4 miliarde lei este ilegal exploatat de „Moldovagaz”, sustine Tudor Soitu. Profitul net al „Moldovagaz” pentru anul 2007 si 2008 depaseste cifra de un miliard de lei. Conform rezultatelor activitatii financiare pentru anul 2008, profitul net al SA „CET-1” este de 576,6 mln. lei, a „CET-2” - de 1215,6 mln. lei si este mai mare decat cifra de afaceri a acestora, care constituie 348 mln. lei, respectiv 1159,3 mln. lei, in acelasi timp SA „Termocom”, care procura de la aceste societati peste 75 la suta din energia termica distribuita consumatorilor finali, se afla, din 2002, in procedura de insolvabilitate. Prin politica sa tarifara, ANRE a reusit sa sustraga din bugetul mun. Chisinau in ultimii doi ani in folosul „Moldovagaz”, CET-1 si CET-2 surse bugetare ca acoperire a diferentei de tarif la energia termica in valoare de peste 480 mln. lei. Aceste grave delapidari au fost si raman a fi acceptate si generate cu buna stiinta de conducerea CC, sustine Tudor Soitu.Delapidari - da, vinovati - nuUn studiu privind executarea hotararilor Curtii de Conturi, efectuat in 2009 de Transparency International Moldova, atesta ca acestea sunt executate doar partial. Mai mult, in pofida multiplelor incalcari depistate in cadrul institutiilor publice, doar un singur angajat a fost sanctionat disciplinar si niciunul - administrativ sau penal. In urma chestionarii functionarilor, fiecare al cincilea respondent a mentionat ca actiunile si deciziile CC ar putea fi influentate de catre politicieni, demnitari sau de relatii cu persoane apropiate, iar 8% din participantii la sondaj au afirmat ca s-au confruntat cu cazuri de coruptie sau conflict de interese admise de catre functionarii CC. Efim Obreja, expert al TI, ne-a spus ca studiul a relevat mai multe neajunsuri, probleme serioase sau rezerve importante in activitatea Curtii de Conturi, care pot reduce semnificativ din eficienta activitatii de gestiune corecta a finantelor publice si, deci, din capacitatea de a preveni coruptia in acest domeniu. O deosebita ingrijorare trezesc cele legate de neasigurarea deplina a accesului la informatie, implementarea partiala, neuniforma si inadecvata a controlului/auditului intern, neaplicarea sanctiunilor fata de persoanele care au admis incalcari ale legislatiei, nepublicarea datelor privind masurile implementate pentru executarea hotararilor CC, aprobarea de catre Guvern a actelor normative ce contrazic legislatia si care faciliteaza comiterea incalcarilor, repartizarea incorecta a mijloacelor publice, precum si datele privind obiectivitatea auditorilor CC, nivelul lor de competenta si profesionalism, independenta si impartialitate, a precizat Obreja.Se vor autosesiza sau nu procurorii la ilegalitatile comise de catre CC? Ca sa nu fim acuzati de actuala presedinta a CC, Ala Popescu, ca utilizam informatii neoficiale (altfel nici nu putem deoarece multe din actele de control ale CC nici nu au fost facute publice), facem o precizare: atat fostul membru al CC, Tudor Soitu, cat si unii din actualii membri, sunt dispusi sa puna la dispozitia procurorilor mai multe documente care atesta grave incalcari admise de CC si care au fost tainuite intentionat. Sunt documente ce atesta ca Bugetul public a fost fraudat de sute de milioane de dolari, proprietatile statului - instrainate ilegal si multe alte ilegalitati. Ramane sa vedem daca Procuratura si alte institutii ale statului se vor autosesiza si vor face lumina si in cazul Curtii de Conturi.