La CEDO, trei cauze contra Moldovei si Rusiei intr-o singura zi

La 9 iunie 2009, ora 09:00, au avut loc audieri in fata Camerei a Patra a Curtii Europene a Drepturilor Omului cu privire la admisibilitatea si la fondul cauzelor Caldare si alti 42 c. Moldovei si Rusiei (cererea nr. 8252/05), Catan si alti 27 c. Moldovei si Rusiei (cererea nr. 43370/04) si Cervaschi si alti 98 c. Moldovei si Rusiei (cererea nr. 18454/06).Reclamantii sunt cetateni ai R. Moldova care locuiesc in „Republica Moldoveneasca Nistreana» (RMN). Fiecare cerere se refera la o scoala distincta cu predarea in limba romana si a fost depusa de catre un grup de parinti, copii si profesori.Reclamantii s-au plans ca ei au fost intimidati de catre autoritatile RMN din cauza dorintei lor de a continua predarea in scoli in limba romana cu grafia latina potrivit curriculum-ului moldovenesc. Ei au invocat violarea art. 3 CEDO (interzicerea tratamentului inuman si degradant), a art. 8 CEDO (dreptul la respectarea vietii private si familiale), a art. 14 CEDO (interzicerea discriminarii) si a art. 2 al Protocolului nr. 1 la CEDO (dreptul la instruire).Reclamantii au adresat numeroase plangeri autoritatilor Federatiei Ruse, avand in vedere faptul ca cea mai mare parte a liderilor RMN sunt cetateni rusi, unii dintre acestia fiind chiar decorati de catre autoritatile Rusiei; Federatia Rusa continua sa aiba trupe care stationeaza in Transnistria; si este mediator in conflictul intre Moldova si regimul secesionist de la Tiraspol. Ministerul Afacerilor Externe al Federatiei Ruse a raspuns utilizand fraze generale despre depasirea conflictului in privinta scolile de limba moldoveneasca din RMN si a atentionat asupra pericolului utilizarii fortei in rezolvarea conflictului, recomandand folosirea negocierilor.Reclamantii s-au plans si autoritatilor moldave, care, in pofida promisiunilor de solutionare a situatiei scolilor de limba romana, nu au reusit sa rezolve problema.Reclamantii au indicat ca in RMN sunt 92,000 de elevi. In timp ce, in 1989, moldovenii reprezentau 40% din populatie, ucrainenii — 26% si rusii — 26%, aceasta proportie este departe de a fi respectata in scolile din RMN: in 82% din scoli curriculum-ul este elaborat in limba rusa, in 13.5% curriculum-ul este in limba moldoveneasca/romana cu grafie chirilica, in 3.8% curriculum-ul este in limba moldoveneasca/romana cu grafie latina si in 0.7% — in limba ucraineana.Din partea Guvernului R. Moldova la audieri a participat Vladimir Grosu, agentul guvernamental al R. Moldova in fata CEDO, fiind asistat de Ina Rusu, angajata a Directiei Principale Agent Guvernamental, Ministerul Justitiei.Din partea Guvernului Federatiei Ruse la audieri a participat: Oxana Sirotkina, sefa Sectiei Examinare a Cererilor in Materie Civila al Departamentului de Reprezentare al Federatiei Ruse la CEDO fiind asistata de Oxana Yurchenko, sef-adjunct al Sectiei de Examinare a Cererilor in Materie Civila al Departamentului de Reprezentare al Federatiei Ruse la CEDO; Irina Koganova, consilier principal al Sectiei Examinare a Cererilor in Materie Civila al Departamentului de Reprezentare al Federatiei Ruse la CEDO; Andrey Nikiforov, sef adjunct al Departamentului pentru Cooperare Umanitara Internationala si Drepturile Omului al Ministerului Afacerilor Externe al Federatiei Ruse; Nikolay Fomin, sef adjunct al Departamentului II CSI; Tatiana Kleymenova, atasat al Departamentului pentru Cooperare Umanitara Internationala si Drepturile Omului al Ministerului Afacerilor Externe al Federatiei Ruse; Alexander Makhnev, sef al Grupului (cu privire la activitatile de mentinere a pacii) din cadrul primului Departament al Fortelor Terestre al Ministerului Apararii al Federatiei Ruse; Stanislav Balyukin, Expert Principal al celui de-al doilea Departament al Departamentul Juridic Principal al Ministerului Apararii al Federatiei Ruse.Reclamantii au fost reprezentati de catre Ion Manole si Alexandru Postica, avocati, juristi la Asociatia «Promo-LEX «, fiind asistati de Doina-Ioana Straisteanu si Line Byrne Andrew, juristi la INTERIGHTS, si reclamantul Tihovschi Andrei.