Anul lansarii oficiale a companiei: 1992. ASCOM este o afacere de familie, functia de vicepresedinte apartinand fiului sau, iar cea de director executiv - sotiei sale. Anul lansarii in afaceri cu petrol in Turkmenistan: 1995, contract valabil pentru 5 ani. In prezent se duc tratative pentru reinnoirea contractului cu Turkmenistan.Pana la lansarea pe piata petroliera, compania se ocupa de operatii de import-export a marfurilor alimentare, afaceri cu terenuri, imobiliare, import de autoturisme. Patrunderea ASCOM in Turkmenistan este legata de legaturile lui N. Cernomaz pe de o parte, precum si contributiei relatiilor personale ale lui M. Snegur cu S. Niazov (Turcmen-basi) din acea perioada.In anul 1994, in cadrul campaniei electorale, Stati a sustinut Partidul Reformei, al carui sediu era initial amplasat la "Moldova-tur" (dir. N. Cernomaz), iar dupa alegeri in centrul de tineret (dir. M. Kamerzan). Presedintele de atunci al Partidului Reformei, A. Salaru, este fin de cununie al lui A. Stati si adjunctul acestuia.Odata cu numirea in functia de vicepresedinte al campaniei (la recomandarea lui N. Cernomaz) a lui V. Ursu (ex-primar, actualmente pretor al sect. Rascani, care in timpul bolii lui Costin exercita functia de Primar), compania ASCOM a procurat la preturi derizorii cladiri si terenuri din Chisinau si suburbii, care au fost utilizate la obtinerea de credite de la bancile Bankcoop-Chisinau si Mobiasbanc. Cu dobanzile obtinute, Stati s-a lansat, in asociere cu firma spaniola KELME, intr-o noua investitie, reutilizarea fabricii de incaltaminte din Orhei, fondand intreprinderea mixta ASCOM-KELME. Aranjamentul cu partea spaniola a fost realizat prin N. Cernomaz, viitor ministru de Externe, sef pe atunci la "Moldova-tur". Intre 1995-1996 S. Urechean a ordonat cercetarea cazurilor instrainarii ilicite a terenurilor si imobilelor din Chisinau, insa la interventia lui N. Andronic si N. Cernomaz, cercetarea a fost oprita.Stati a reusit sa evite cercetarea penala in Romania, datorita interventiei lui N. Cernomaz in cercurile de afaceri ruse, pe de o parte, si a lui V. Dobrea in cercurile romane (LUKOIL urma sa deschida o reprezentanta in Romania). Din surse apropiate de A. Stati s-a retinut ca musamalizarea cazului a costat cate 100.000 USD pentru Dobre si Cernomaz, transmise personal de A. Salaru.In 1995, ASCOM a incercat sa patrunda pe piata petroliera din Azerbaidjan. V. Ursu a fost delegat la Baku si a reusit sa obtina accesul in urma unei intelegeri cu oficialii azeri, pentru care au fost procurate cateva sute de autoturisme "Jiguli" din or. Togliatti (Naberejnaie Celni), transportate de catre ginerele Iui Ursu, Oleg Danu, la Baku. ASCOM a obtinut in schimb 500.000 de tone de titei, rafinat in peninsula Apseron. In urma acestei afaceri, Stati i-a creat lui Ursu o firma de constructii "Con-Con V.M.", dupa care s-a debarasat de V. Ursu si O. Danu, eliminandu-i din ASCOM.In 1999 s-a dezlantuit al doilea scandal, legat de ASCOM-Group. Seful directiei Operatii Valutare Externe a BANCOREX a recunoscut, in cadrul anchetei, ca firmei ASCOM i-au fost acordate credite preferentiale sub garantia unei banci din Luxemburg. La verificare, s-a descoperit ca in contul elvetian al ASCOM erau depozitati doar 750 USD. Acest fapt a dus la ruperea contractului (protocolului) de intentii intre ASCOM si RAFO Onesti, in urma caruia RAFO urma sa treaca sub jurisdictia ASCOM. La perfectarea contractului in cauza au negociat personal N. Cernomaz (ministru de Stat) si Dan Capatana (consilier al presedintelui Emil Constantinescu).In prezent, ASCOM este eliminat tot mai intens din Turkmenistan de catre compania rusa ITERA. Reinnoirea contractului este problematica. In septembrie 2000, A. Stati a propus premierului Braghis ca R. Moldova sa procure de la ASCOM gaze la pretul de 85 USD pentru 1000 mc. Premierul a acceptat initial, insa dupa convorbirea cu Nazarov (presedinte al ITERA-Moldova) a respins oferta lui Stati. In acelasi an, Stati cu Braghis fondeaza firma UNOR-GAZ (moldo-romano-rusa) cu participarea RAFO, Orenburggaz si a firmei off-shore din Cipru CYPRESS CAPITAL. Capitalul statutar al firmei: 350.000 USD, activele 2,1 milioane USD. Procentul de participare: RAFLET COM (RAFO Onesti): 50%; UNOR GAZ: 50%.A. Stati se bucura de sprijinul constant al elitei politice turkmene si, in primul rand, al lui Turcmen-basi. Alaturi de N. Dudau si M. Snegur e decorat cu cea mai inalta distinctie turkmena - Ordinul "Steaua Orientului". A facilitat deschiderea in RM a Ambasadei Turkmenistanului, punandu-i la dispozitie cateva autoturisme, printre care si propriul "Lincoln" (C AS 001), precum si tehnica audio-video.Stati desfasoara activitate de filantrop (sustinerea spectacolelor de teatru, a festivalului "Maluri de Prut", a fundatiilor "Ecoul Cernobalului", "Brandusele sperantei", condusa de sotia lui Piotr Lucinschi, "Dar din dar"), pentru acoperirea stranselor sale relatii cu lumea interlopa, din care provine, de fapt. Finul sau si trei consateni (de bastina din Bolotina, Glodeni) fac parte din gruparea lui Micu, practicand "raketul" (oficial fiind angajati la Serviciul de Securitate aI ASCOM-ului). In prezent, acestia se afla in Italia unde desfasoara activitati de "protectie" santajand muncitorii moldoveni aflati ilegal la munca in aceasta tara. Gruparea finilor lui A. Stati este puternic implicata si in organizarea traficului de prostituate din RM.Prin intermediul fiului sau, Gabriel, casatorit cu fata lui Diacov, A. Stati controleaza filiala din RM de TAE KWON DOE. De asemenea, controleaza trustul de presa si postul TV "Stil TV" prin Efim Josanu si Natalia Diacov. A mediat contopirea BANKCOOP-Chisinau cu MOBIASBANCA. Drept rasplata pentru sprijinul acordat lui P. Lucinschi, sotiei sale, Larisa, i-a fost conferit ordinul "Meritul civic".http://www.ziua.ro/mail.php?id=86088&data=2002-03-18