Moldovenismul – calul troian

Putinele ore petrecute la Babele (Oziornoe), in sudul Basarabiei, in satul cu cea mai insemnata populatie romaneasca, aveau sa ne aduca de doua ori fata in fata cu oficialitatile ucrainene, "stanjenite" de prezenta noastra in zona. Daca la Primarie interviul cu Gri gore Cozma, gospodarul loca litatii, a fost "oprit" oarecum "cu sfiala" de reprezentantul Directiei de Politica Interna de la raion (pornit inspre noi de la Ismail probabil imediat ce a aflat de prezenta noastra in sat), la scoala, lucrurile s-au petrecut mult mai dur.LEGEA DREPTULUI LA INFORMARE, REINTERPRETATAAbia intraseram de cateva minute in biroul dnei director, Maria Pascali, cand usa a fost izbita de perete de un personaj dichisit, proaspat ras si dat cu colonie, care i-a zis acesteia dintr-o suflare (probabil pentru ca directoarea sa-si inghita repede mirarea): "Noi aveam intalnire azi la ceasul asta, nu-i asa?". Dupa care s-a intors spre noi scotandu-si legitimatia si fluturandu-ne-o dinainte: "Iaca eu cine sunt! Da’ domniile voastre cine sunteti si cu ce treburi pe-aici?". Personajul ne-a explicat ca nu avem de ce, ca jurnalisti, sa punem intrebari intr-o scoala din Ucraina (fie ea si dintr-un sat cu comunitate preponderent romaneasca), invocand… "legea informatiei", care, in opinia lui, ingradeste dreptul la informare al presei. Acest original "interpret" al legii se numeste Grigore Cepoi si este vicepresedintele administratiei raionale de la Ismail. Mai mult, este presedintele filialei regionale a Asociatiei Moldovenilor din Ucraina. Nu suntem atat de naivi, incat sa credem in "coincidenta" prezentei sale in localitate exact la ceasul la care ne faceam documentarea.Mai ales ca, numai cu un sfert de ora inainte, la Primarie se intamplase cam acelasi lucru. Vehementa cu care a intrat si ne-a luat la intrebari, ca si chipul sau congestionat ne fac sa credem ca venirea sa acolo a fost determinata tocmai de prezenta noastra in sat.Nu stim ce va fi patit biata directoare in urma noastra. De dimineata insa aveam deja semnale ca unii oameni cu care ne intalniseram in zilele precedente fuse sera luati la intrebari de diferite orga nisme oficiale ucrainene. In ce-i priveste pe directorii de scoala din satele romanesti din Bugeac, stim astazi ca in zilele urmatoare au si fost chemati la raion, unde au fost "prelucrati" cu privire la relatiile lor viitoare cu jurnalisti sau oficiali romani. Directiva este clara: nu mai trebuie sa discute cu nimeni fara aprobare "de sus".DIN NOU DESPRE DEZNATIONALIZARECe anume are de aparat (sau de ascuns) administratia ucraineana din Regiunea Odessa de reactioneaza atat de dur fata de presa romaneasca? Este deja un fapt stiut ca in ultimii 20 de ani s-a dus o politica dirijata de deznationalizare a comunitatilor romanesti din Basarabia de Sud. In scoli, ca si in bibliotecile satesti, se face simtita lipsa literaturii in limba romana, mai ales a cartilor pentru copii, care astfel nu mai pot citi nici macar povesti in limba lor (cine stie in mintea cui pana si Fat-Frumos a devenit "agent al romanismului" si trebuie alungat!). Am mai scris despre schimbarea denumirii "limbii romane" in "limba moldoveneasca" in sistemul de invatamant din sudul Ucrainei. Chiar si in aceste conditii, in ultimii ani s-au desfiintat mai multe dintre scolile care predau in limba materna, in localitatile cu comunitate importanta romanofona.De altfel, aceasta "limba moldoveneasca", in scoli este folosita de administratia ucraineana ca un "cal troian al deznationalizarii". Exista manuale editate in aceasta "limba moldoveneasca", o "istorie a moldovenilor in date", dar in scoli se preda un curs de "istorie nationala a minoritatilor autohtone", care neaga orice legatura a comunitatii romanofone cu Romania. In aceste conditii, e de inteles deci ca oferta unor burse pentru perfectionarea cadrelor didactice din aceste scoli, facuta de Universitatea din Suceava, de exemplu, nu este nici macar adusa la cunostinta profesorilor din Basarabia de Sud de factorii de resort de la Odessa. Si, daca un profesor afla pe alte cai de aceste burse, se teme sa se inscrie, fiindca nu este sigur ca, la intoarcerea din Romania, va mai putea sa predea in aceeasi scoala. Si atunci, cand dascalilor le este teama sa-si afirme apartenenta etnica, de unde vor mai invata copiii acestia cine sunt ei, din ce neam se trag?Averescu – interzis in scoala!Scoala din Babele a fost infiintata in anul 1856 de invatatorul Constantin Averescu. Trei ani mai tarziu, in acest sat din Bugeac avea sa se nasca viitorul maresal Alexandru Averescu. De altfel, peste ani, in timpul in care Basarabia de Sud s-a aflat "la romani", satul avea chiar sa-i poarte numele.Ati spune ca nu este nimic mai firesc decat ca, la 150 de ani de la nastere, aici sa aiba loc un eveniment care sa-l pomeneasca pe ilustrul inaintas. Se vede treaba insa ca oficialii ucraineni nu gandesc la fel. Iata un exemplu: pentru ca de foarte multi ani caminul cultural este in paragina (si nu se aloca fonduri de la raion pentru renovarea lui), s-a solicitat scolii din localitate sa gazduiasca evenimentul (la care sunt invitati si istorici sau literati din Romania). Din pacate, scoala nu poate da un aviz decat cu acceptul administratiei raionale, care a cam facut pierduta cererea cu pricina. Eforturile dlui Petru Schiopu, presedintele Societatii Ecologice "Ialpug" (initiatoare a sarbatorii), de a obtine acordurile necesare sunt zadarnice. Imaginea maresalului roman nu este nici pe departe pe placul oficialilor de la raion. Si uite asa, maresalul Averescu nu are dreptul de a "intra" in scoala infiintata chiar de tatal sau.Invatamantul in BugeacIn momentul de fata, in raionul Artiz, la Kamianske (Taslak) studiaza limba romana (facultativ) doar 20 de elevi din 265. In raionul Belgorod-Dnestrovskii (in romaneste: Cetatea Alba, la Krutoiarivka (Vadeni–Moldova) studiaza 304 elevi in 17 clase, toate cu predare in limba moldoveneasca (sic!). In raionul Chilia sunt doua scoli cu predare in limba materna (moldoveneasca, romana – oricum vrem sa-i zicem!), la Dmytrovka (Dumitresti) si Priozerne (Ceamasir) si doua scoli cu predare in limba rusa, unde limba materna se preda numai doua ore pe saptamana, la Furmanivka (Orman) si Cervonyi Yar (Chitai). In raionul Reni, scolile din Dolynske (Anadol), Limanske (Frecatei), Novosilske (Satu Nou), Orlivka (Cartal) au si clase cu predare in limba moldoveneasca (romana) si clase cu predare in limba rusa, in vreme ce la Plavni (Barta), toate sunt cu predare in limba moldoveneasca. In raionul Sarata – Starosilea (Frumusica Veche), Novoselivka (Satu Nou), Mineailivka (Aninoasa) –, toate scolile au clase cu predare in rusa, precum si clase cu predare in limba moldoveneasca (romana). In raionul Tatarbunar, la scoala din Borysivka (Borisauca) se preda numai in limba romana, in vreme ce la Glyboke (Adancata), limba de predare este rusa, copiilor fiindu-le interzis sa vorbeasca romaneste pana si in recreatii. In Raionul Ismail, la Bogatoe (Doluchioi) nu sunt decat clase in ucraineana, la Komasivka (Hagi-Curda), Nova Pokrovka (Pocrovca Noua) si Utkonisivka (Erdec-Burnu) sunt si clase cu predare in romana, si clase cu predare in ucraineana, in vreme ce in scoala din Oziornoe (Babele), cursurile se tin numai in limba romana.