2009-02-10/16:25 Curtea Europeana pentru Drepturile Omului (CEDO) si-a anuntat astazi, 10 februarie, decizia in cauza „Iordachi si altii versus Moldova”, in care si-a exprimat ingrijorarea de faptul ca legislatia moldoveneasca nu ofera suficienta protectie impotriva abuzurilor statului in domeniul interceptarilor telefonice, transmite Info-Prim Neo. CEDO a semnalat mai multe deficiente in legislatia R. Moldova, care, in opinia Curtii, „afecteaza operatibilitatea sistemului de urmarire secreta care exista in Moldova”. Cauza „Iordachi si altii” a fost initiata de asociatia „Juristii pentru drepturile omului”, care la momentul admiterii cererii de judecata administra aproximativ jumatate din cazurile depuse de cetetenii moldoveni la CEDO si care, potrivit deciziei anuntate, „era considerata de Guvern (al R. Molodva) ca fiind o organizatie subversiva ce actioneaza impotriva intereselor statului”. Reclamantii au pretins ca, din cauza sumei mari pe care Guvernul a fost nevoit sa o achite ca urmare a activitatii lor profesionale, dar si datorita faptului ca majoritatea clientilor lor erau in conflict cu partidul de guvernare, exista un risc sporit ca convorbirile lor sa fi fost interceptate. Fara a mentiona vreun caz particular, „Juristii” s-au plans ca legislatia nationala in domeniu este prea defectuasa pentru a-i apara pe ei, si pe orcine altul, de eventuale abuzuri ale investigatorilor. „Juristii” au argumentat, in particular, ca mandatele de interceptare sunt acordate la intamplare, fara ca judecatorii de instructie sa chibzuiasca prea mult asupra motivelor invocate de investigatori. Astfel, in anul 2007, din 2372 de cereri de interceptare depuse, 99,24 procente au fost acceptate. „Aceste cifre demonstreaza ca utilizarea urmaririi secrete in Moldova este, cel putin, exagerata”, a remarcat CEDO, sustinand idea reclamantilor ca orice invinuire fabricata ar putea servi drept temei pentru interceptari. „Dat fiind numarul exagerat de mare al mandatelor eliberate, Curtea considera necesar sa sublinieze ca interceptarea telefonica este o ingerinta serioasa in drepturile unei persoane si ca doar motive foarte serioase, bazate pe suspiciuni rezonabile ca o persoana ar fi implicata intr-o activitate criminala serioasa, pot servi drept temei pentru astfel de autorizari”, se mai spune in decizia CEDO. De asemenea, Curtea a remarcat ca mai mult de jumatate (59 la suta) din infractiunile prevazute de Codul Penal nimeresc in categoria celor care ar atrage interceptarea telefonica. Potrivit art.136 al Codului de Procedura Penala, judecatorul de instructie ar fi trebuit sa primeasca spre pastrare casetele cu originalul inregistrarii comunicarilor, insotite de reproducerea integrala in scris, intr-un plic sigilat. De asemenea, judecatorul poate dispune „nimicirea inregistrarilor care nu au importanta pentru cauza”. Insa in realitate aceste prevederi sunt neglijate. La fel, CEDO mentioneaza ca, potrivit legislatiei nationale, controlul asupra sistemului de urmarire secreta ii revine Parlamentului, care ar trebui sa-si exercite aceasta atributie prin comisia de profil. Insa modul in care Parlamentul exercita acest control nu este definit in lege, iar Curtii nu i s-au prezentat dovezi ca ar exista vreo procedura care sa reglementeze activitatea Parlamentului in acest domeniu. In ceea ce priveste garantarea principiului secretului in relatia client-avocat, CEDO noteaza ca legislatia moldoveneasca nu prevede nici o procedura care ar implementa acest principiu in viata. „Curtea este consternata de lipsa unor reguli clare care ar defini ce trebuie de facut atunci cand, de exemplu, este interceptata o convorbire telefonica dintre client si avocatul sau”. In cauza „Iordachi si altii”, CEDO a adjudecat reclamantilor 3500 de euro pentru cheltuieli de judecata. Alte prejudicii nu au fost cerute.