“Chiar rusii nu doresc razboi?”

“Chiar rusii nu doresc razboi?”de Constantin VranceaCurg amintirile prin anii,Copilariei, inapoi,Cand n-auzeam din gura mameiDespre invazii si razboi.Cand,tata ma-ndemna adesea,S-ascult o doina din cimpoi,Tot, nu-mi vorbea despre agresiiCa sa nu stiu ce e razboi.Dar imi sopteau pe-ascuns veciniiPoate cu-n an mai mare, doi:“Nu stii ce-i asta? S-o stii bine,Ca-i joc murdar acest razboi!”Apoi, cand inundam toloaca,Cu “rusii-noi, si nemtii-voi”,Stiam exact: cum este joaca,Asa-i si-n orisice razboi.Iar daca-n zori, sub cer albastru,Pasteam mielusul prin zavoi,Eram convins ca-n tara noastra,Nu poate fi candva razboi.Cand invatam la scoala carte,Despre un Nevschi, un Donscoi,Victoriosi ducandu-si oasteaPeste meleguri, in razboi.Cand ne vorbea invatatorulDespre Morozov, Kosevoi,Si-apoi, torcand mama fuiorulIsi amintea despre razboi;Chiar cand din filme invataramCa zori-s linistiti la noi,Ca cea mai mare-n lume taraLa nimeni nu dorea razboi;Si de veneau schilozi soldatiiDe prin Afganistan, eroi,Credeam ca prin straini barbatiiMor pentru pace in razboi.Iar cand plecau comsomolistiiLa Vorcuta si Urengoi,Si-n schimb veneau doar “pacifistii”,Stiam ca nu va fi razboi.Stiam ca nu exista-n lumeMai “fericit” popor ca noi,Ca marea noastra UniuneE scutul pacii, in razboi.Si cand din rasarit Kremlinul“Ne alunga” norii cu ploi,Ne promitea “zile senine”,Credeam, ca nu ne vrea razboi.Credeam atuncea ca partidulE soarele epocii noi,Lucoarea ne-o da rasaritulSi ne fereste de razboi…Dar, m-am gresit… Acum stiu bineCe zamislesc acesti strigoi.Le simt cruzimea si veninulCu care-ncep un nou razboi.Ca un calau setos de sange,Cu practici sumbre de copoi,Imperiul de gat ne strangeSi ne provoaca la razboi.Se linisteste ca vicleanul,Se misca ca un urs, greoi,Intinde curse cu arcanul,Facandu-si loc pentru razboi.In presa, televiziuneAbunda stiri doar cu noroi,De ignoranta si minciuna,De antiromanesc, razboi.Pe asta-n patruzeci contaraSi-n anul nouazeci si doi:S-au lacomit la noi hotare,Si ne-au impus un nou razboi…Ho-o, natie nesabuita!Ho-o, tara de calai-buboi!De-ajuns ati semanat morminteIn lumea-ntreaga, prin razboi.Vi-i presarat in jur barlogulTot cu enclave-musuroi,Unde vasalul-ca zbarciogul,Asteapta ordin de razboi.Contaminand ostil supusii,in sange le storcati puroi.Si-apoi le sugerati ca rusiiLa nimeni nu doresc razboi?Prin zeci de vizite secreteA securistilor-izgoi,Ne-aduceti tara pe-ndeleteIn pragul unui nou razboi.La Cricova va faceti plinulGustand din orisice butoi,Si hotarati apoi destinulGuberniei, dupa razboi.Pe presedinti si pe ministriIi dati la strunga, ca pe oi,Sa taca-atunci, cand smirnovistiiVor declansa un nou razboi.V-ati dislocat la noi armata:Ce, ne paziti pe noi de voi?Ori poate-n frau va tineti gloata,Amenintand-o cu razboi?Santajul, farsa si maciucaPlus “garantii” de orice soiE stilul sumbrului “tatuca”,E stilul vostru de razboi.Ne-ati pus calus in gura-ntr-una,Ne-ati preferat umili si goi.Deci, dovediti-ne acumaCa rusii nu doresc razboi!Hai, demonstrati-ne odataCa nu santeti hapsani ciocoi:Luati gardistii si armata,Si-ncepeti in Tambov, razboi.Luati-vi-l pe maracuta,Pe antiufeev mai apoi,Sa-i dea necuratul uta,Cand le-o fi dorul de razboi.Iar lui smirnov, Satana-Mare,De gat legati-i un petroi,Pe fundul Volgai sa-si separeRepublica, pentru razboi.Carabaniti-va cazacii,Si mercenarii, in suvoi…Lasati-ne pe noi in pace,ca noi nu vrem acest razboi.Lasati-ne strabuna glie,cum este ea; cu oi, cu boi,cu oameni fara lacomiede lumi straine, de razboi.Si-atunci, pe toate noi le-om faceObrazul ne-om spala de zori……Sa dea Domnul s-avem pace,Si nu din rasarit razboi…