840

PARANORMALITA?ILE Kef-istului :D

Prpun sa carcotim despre orice ce e ie?it in afara in?elegerii noastre... :)Incep cu un subiect ce s-a dsfa?urat acum o suta de ani:"Bomba atomica? OZN? Meteorit gigantic? Cea mai puternica explozie din istoria omenirii ramane un misterTunguska - un veac de mister Treziti devreme si ocupati cu treburile obisnuite, locuitorii din Siberia, la nord-vest de lacul Baikal, incepeau o zi pe care aveau sa nu o uite vreodata, o zi care le-a dat mari batai de cap oamenilor de stiinta din toata lumea si a starnit imaginatia celor care cred in existenta extraterestrilor. “Fenomenul Tunguska”, asa cum au fost numite evenimentele de atunci, nu si-a gasit explicatia nici pana azi.S-a zguduit pamantulPotrivit martorilor aflati la momentul respectiv pe dealurile de langa lacul Baikal, mai intai a aparut o lumina puternica, albastruie, ca o coloana imensa si stralucitoare care se deplasa pe cer. Dupa circa zece minute, a urmat o sclipire si mai intensa, insotita de zgomote ce semanau cu bubuituri de tun. Sunetele puternice au fost "acompaniate" de o unda de soc extraordinara, care s-a resimtit la sute de kilometri departare, spargand geamuri si chiar doborand oamenii din picioare. Asta la nivelul solului, caci in aer unda a inconjurat Pamantul de doua ori!Cei mai multi dintre martori au auzit doar sunetele si au simtit unda de soc, fara sa vada explozia initiala. Altii au perceput cu totul altfel evenimentele, durata si succesiunea lor. Exista totusi o certitudine - a avut loc un fel de explozie, urmata de acea zguduitura teribila, echivalenta cu un cutremur de 5 grade pe scara Richter. Un alt efect al fenomenului a fost o perturbare a presiunii atmosferice, indeajuns de puternica incat sa poata fi detectata in Marea Britanie. Ulterior, s-a stabilit ca forta exploziei a fost echivalenta cu aproximativ 30 milioane de tone de trotil.Ploaie neagra si nori luminosiImediat dupa explozie, unda de soc a fost insotita de un suvoi de aer fierbinte, care a maturat dealurile, arzand varfurile inalte ale coniferelor si pornind incendii care au durat zile in sir. Copacii au fost doborati, iar colibele oamenilor au fost spulberate pur si simplu de pe fata pamantului. Desigur, s-au inregistrat si victime, oameni si animale, insa numarul acestora a fost destul de mic. "Norocul", daca se poate spune asa, a fost ca ciudatul fenomen s-a produs intr-o zona a lumii putin locuita, fiind astfel evitata o catastrofa.Acestea nu au fost singurele efecte. Mase intunecate de nori grosi s-au ridicat pana la 20 de kilometri deasupra regiunii Tunguska, dand apoi nastere unei ciudate ploi negre. Ore intregi dupa explozie, undele provocate de aceasta s-au propagat in toate directiile, fiind detectate la distante foarte mari.De asemenea, la mari altitudini a fost observat un alt fenomen neobisnuit: nori argintii, masivi si parca aprinsi, care au luminat cerul pana si noaptea. Din Siberia sI pana in Peninsula Scandinav, datorita prafului ramas suspendat in stratosfera dupa explozia puternica, lumina a fost atat de intensa in perioada urmatoare, incat se putea citi sau se puteau face fotografii chiar la miezul noptii sub cerul liber. Europenii au putut vedea pe cer, vreme de cateva saptamani, nori de praf si acea neobisnuita luminozitate nocturna care le dadea fiori.Meteorit, cometa, OZN?Dar ce a fost, totusi? Ce anume a explodat? Pornind de la aceasta intrebare, oamenii obisnuiti si-au lasat imaginatia sa zburde, iar cercetatorii au inceput sa caute explicatii logice si stiintifice. De-a lungul celor 100 de ani care au trecut de la producerea fenomenului Tunguska, au fost emise tot felul de ipoteze: a fost vorba de o explozie nucleara, o cometa gazoasa dezintegrata in atmosfera terestra, o gaura neagra sau impactul dintre planeta noastra si o farama de antimaterie, ori chiar dezintegrarea unei nave extraterestre.Daca s-ar fi petrecut in vremurile noastre, un asemenea evenimen, probabil ca sute de jurnalisti din toata lumea ar fi asaltat "locul faptei", iar oamenii de stiinta s-ar fi intrecut sa analizeze fiecare milimetru patrat al zonei. Din pacate insa a fost vorba de inceputul secolului XX si de Siberia Imperiului Rus, astfel ca vreme de peste 12 ani nimeni nu a dat importanta cuvenita fenomenului Tunguska. Nimeni nu s-a dus acolo, nimeni nu a incercat sa gaseasca o explicatie stiintifica. Singurii care au calcat in regiune dupa explozia nemaivazuta au fost localnicii.Expeditiile lui KulikPrimul care s-a aratat interesat de acest eveniment si care a organizat o expeditie in regiunea Tunguska, in 1921, a fost cercetatorul rus Leonid Kulik. Acesta a analizat initial varianta caderii unui meteorit, insa era intrigat de marturiile martorilor, care pomeneau de o forma de tub a obiectului cosmic, fapt care nu prea corespundea cu traiectoria pe care ar fi putut-o avea un meteorit. Nici celelalte elemente descrise de martori, norii de fum ori flacara ca o limba bifurcata, nu sprijineau aceasta ipoteza.Cu greu, folosind articole din ziarele vremii si depozitiile celor ce asistasera la eveniment (si care de multe ori se contraziceau reciproc), Kulik a schitat un "portret" al misteriosului obiect. Concluzia lui a fost ca, daca intr-adevar fusese vorba de un meteorit, fusese cel mai mare cazut vreodata pe Pamant. Mai ramanea de gasit locul impactului. Kulik a incercat apoi sa convinga guvernul sovietic sa finanteze o noua expeditie care sa porneasca in cautarea imensului bloc de fier venit din Univers.Sub pretextul ca descoperirea unei asemenea cantitati de fier ar putea revigora economia nationala, cercetatorul a primit fondurile pentru o a doua expeditie, care a avut loc in 1927. Pornit la drum cu mare insufletire, cercetatorul a avut parte de o mare dezamagire odata ajuns in zona cu pricina: nu exista niciun crater care sa sugereze prabusirea unui meteorit. In schimb, pe o raza de peste 35 de kilometri, copacii erau carbonizati si culcati la pamant. Pe de alta parte, in mod incredibil, in locul in care se credea ca avusese loc impactul, copacii ramasesera in picioare, de parca nimic nu s-ar fi intamplat.Argumente pro si contraIn anii care au urmat, tot mai multe elemente s-au strans in asa-zisul "dosar Tunguska". In primul rand, s-a stabilit ca locul exploziei a fost undeva in bazinul raului Tunguska, insa cercetatorii s-au lovit de superstitiile localnicilor, care au ascuns cu grija, timp de mai multi ani, locul exact. Apoi, s-a mai stabilit ca fenomenul fusese indeajuns de puternic incat efectele sale sa fie resimtite, intr-un fel sau altul, pe o arie ce cuprindea aproape un milion de kilometri patrati. Iar de aici incolo, in privinta obiectului sau obiectelor care au explodat, parerile au inceput sa difere.Alti cercetatori rusi au incercat sa explice diferit ceea ce se intamplase in regiunea Tunguska in zorii zilei de 30 iunie 1908: unul sustinea ca ar fi putut fi vorba de un "manunchi" de meteoriti, care se desfacea pe masura ce se apropia de Pamant, iar alti doi au emis o ipoteza total diferita de a lui Kulik, si anume ca obiectul care a explodat nu era deloc un meteorit, ci o cometa alcatuita din gheata si praf cosmic, fapt ce ar fi putut explica lipsa craterului si a metalului la locul cu pricina. Nici aceasta ipoteza nu a fost, insa, acceptata de specialisti, intrucat nu explica toate fenomenele care au insotit explozia, respectiv unda de soc si cutremurele puternice.Varianta antimaterieiTeoriile avansate ulterior au devenit tot mai fanteziste. In anii '50-'60 au fost organizate noi expeditii de documentare si cercetare in regiunea Tunguska, insa acestea au adancit si mai mult misterul, caci au fost descoperite sfere microscopice de sticla, ce contineau nichel si iridiu in cantitati insemnate. Unii specialistii ar fi putut jura ca acestea erau de origine extraterestra si au ajuns acolo dupa prabusirea unui OZN! Evident, au aparut rapid si scenariile despre nava extraterestra care ar fi putut avea o avarie si s-ar fi prabusit in Siberia.Alte ipoteze, mai recente, au luat in calcul varianta ciocnirii dintre Pamant si o farama de antimaterie, ori aparitia unei gauri negre chiar langa platoul siberian. Potrivit fizicienilor care au incercat sa lamureasca fenomenul Tunguska, antimateria ajunsa in contact cu materia poate degaja cantitati imense de energie, dupa care dispare fara nicio urma, lucru care ar putea explica lipsa craterului si a oricaror alte dovezi materiale de la locul exploziei. Minusurile acestei teorii: nu justifica luminozitatea sau aspectul tubular al fenomenului si nici de ce nu a explodat antimateria chiar la intrarea in atmosfera.In ceea ce priveste ipoteza gaurii negre, se presupune ca aceasta ar fi strabatut planeta ca un proiectil, iesind pe partea cealalta si pierzandu-se apoi in Univers. Totusi, spun aceiasi cercetatori, o gaura neagra ar fi lasat in urma o radioactivitate ridicata si nu ar fi aparut sub forma pe care au raportat-o martorii.O ipoteza bizara: bomba atomicaIn fine, ultima dintre cele mai vehiculate solutii la enigma Tunguska era cel putin la fel de ciudata si implica o bomba atomica. Aceasta ipoteza a fost inaintata de un alt om de stiinta rus, Aleksandr Kazantev, care a vizitat Japonia imediat dupa sfarsitul celui de-al doilea razboi mondial. La Hiroshima si Nagasaki, locurile in care au avut loc cele doua explozii nucleare, cercetatorul a descoperit numeroase elemente comune cu cele aparute imediat dupa fenomenul Tunguska - norii luminosi, ploaia neagra si, nu in ultimul rand, copacii ramasi perfect drepti chiar in zona unde a explodat bomba (aceasta explodase la 550 de metri deasupra solului, la Hiroshima). Dar cum ar fi putut exista si exploda o bomba nucleara taman in Siberia inceputului de secol XX?Si pe marginea acestei teorii au aparut argumente pro si contra. Probele prelevate din solul si vegetatia din zona nu prezentau urme de radiatii. Pe de alta parte, o misterioasa epidemie, care se manifesta prin aparitia unor rani purulente, i-a lovit pe oamenii care locuiau pe o raza de circa 100 de kilometri de explozie, insa medicii rusi sustineau ca e vorba de o banala variola, care afecta localnicii cu mult inainte de fenomenul Tunguska, si nicidecum de expunere la radiatii.Dupa toate aceste teorii si ipoteze, fiecare cu argumentele sale, singura concluzie care se poate trage cu certitudine din toata aceasta poveste este ca enigma Tunguska a ramas nedezlegata pana si dupa 100 de ani, chiar daca a fost cercetata de atatia oameni de stiinta. Si, probabil, va mai ramane un mister pentru cine stie cat timp.Ar fi putut spulbera Sankt Petersburgul Potrivit Guiness Book, daca explozia din 30 iunie 1908 ar fi avut loc mai tarziu cu 4 ore si 47 de minute, din cauza miscarii de rotatie a Pamantului, ar fi distrus complet capitala imperiului rus, Sankt Petersburg. Sau, pe de alta parte, s-ar fi putut produce mult mai departe de Pamant si ar fi trecut neobservata.Romanii au dezlegat misterulDoi cercetatori romani, Stefan Sgandar si Claudiu Sgandar, sustin ca au dezlegat "enigma Tunguska". Pe scurt, ei sunt convinsi ca explozia ar fi fost provocata de un glob de plasma... rupt din Soare. Acestia sunt convinsi ca aceasta ipoteza raspunde la toate intrebarile ridicate de-a lungul vremii de toti prestigiosii oameni de stiinta. Traiectoria ciudata a corpului ar fi caracteristica fulgerelor globulare, iar sunetul puternic ar fi fost produs de contactul dintre uriasul plasmoid ce se deplasa cu viteza supersonica si atmosfera. De asemenea, sustin cei doi cercetatori, plasmoidul se putea separa in doua in timpul impactului, determinand acea "limba de foc" bifurcata despre care povesteau martorii. 80 de milioane de copaci au fost distrusi in urma exploziei din regiunea Tunguska, fiind afectata o suprafata de 2.150 de kilometri patrati."Fotografia: este cea mai cunoscuta imagine a fenomenului Tunguska si reprezinta ceea ce a vazut cercetatorul rus Leonid Kulik atunci cand a ajuns in regiunea Tunguska, in aprilie 1927
0