Autoritatile comuniste, in frunte cu presedintele Vladimir Voronin, au scos din nou la lumina pionierii, limba rusa si statuile cu Lenin. La sedinta de zilele trecute a Comisiei nationale de integrare a Republicii Moldova in Uniunea Europeana, presedintele comunist Vladimir Voronin a cerut guvernului de la Chisinau sa faca in asa fel incat sa asigure intrarea tarii in UE, insa fara sa adere si la NATO. Dar cat de aproape sau de departe este vecina noastra de peste Prut de valorile europene?„Unii merg inainte, altii merg inapoi”Suparati ca democratii pe care i-au ales in fruntea tarii au furat ca-n codru, moldovenii de peste Prut si-au semnat, in 2001, naivi, condamnarea la resovietizare. I-au uns carmuitori pe comunistii lui Voronin, iar acum sunt nemultumiti ca Lenin ii priveste iarasi de sus, de pe zeci de socluri, ca de Ziua Victoriei asculta cantece patriotice in limba rusa, ca vad iarasi afise rosii cu secera si ciocanul. In timp ce lupta din nou cu balaurul comunist, moldovenii de rand se uita peste gard la Romania ca la un frate mai mare care i-a uitat.9 mai 2008, zi de sarbatoare. In Romania si-n tarile din Vest se celebreaza Ziua Europei, in Republica Moldova se aniverseaza, oficial, Ziua Victoriei Armatei Rosii rusesti asupra Germaniei naziste. Autoritatile moldovene au mutat prima lor sarbatorire oficiala a Zilei Europei pe 8 mai, ca sa nu umbreasca sarbatoarea sovietica la care presedintele Vladimir Voronin pare a tine atat de mult.In fiecare zi de 9 mai, veteranii de razboi au ocazia sa asculte un discurs al lui Voronin, sunt omagiati cu ode in limba rusa cantate de fanfara militara, sunt serviti cu votca si terci ostasesc, apoi vizioneaza gratis un film de razboi, la Cinema Patria. Cinstirea veteranilor are si o latura pecuniara: in dimineata zilei de 9 mai, statul i-a premiat cu cate 600 de lei moldovenesti, cam cat o pensie de contabil. Pe unii dintre ei nu-i deranjeaza ca Partidul Comunist conducator trateaza Ziua Victoriei ca pe o sarbatoare a zilei in care URSS a salvat Basarabia, in 1940, de sub ocupatia Romaniei. „Basarabenii ar trebui sa comemoreze, nu sa sarbatoreasca asta, ca i-au bagat rusii carne de tun atunci!”, se revolta istoricul moldovean Anatol Petrencu.Copii catarati pe tancuriIn Chisinau, doua evenimente. Primul, in fata cinematografului Patria. In timpul ceremoniei dedicate veteranilor – copii catarati pe tancuri din al Doilea Razboi Mondial, aruncatoare de obuze, Kalasnikoave cu care se fotografiaza micutii moldoveni sub ochii a vreo 30-40 de persoane adunate, mai mult parinti.Al doilea eveniment: peste drum de Cinema Patria, in Piata Operei, partidele de dreapta si centru-dreapta sarbatoresc Ziua Europei chiar de ziua ei. Nu cum au stabilit comunistii, pe 8 mai. Muzica romaneasca si moldoveneasca, „Hora Unirii”, Nicolae Dabija cu discursuri anti-Voronin. „Unii merg inainte, altii merg inapoi”, judeca la rece Vitalie, un moldovean din Chisinau.In jumatate de ora de la inceperea festivitatii din Piata Operei, sub steagurile Moldovei si Romaniei fluturate alaturi de cele ale partidelor prezente se strang pe putin 150 de persoane si inca mai vin. Difuzoarele uriase arunca spre fanfara militara de peste drum artilerie grea: „E si greaaa, e si fruumoaaasa / Viataa laa romaaani”. Catre pranz, fanfara se retrage. Cativa veterani trec strada.A doua zi, 10 mai. Sambata dimineata. Televiziunea Moldova1 – a lui Voronin, spun ziaristii de peste Prut – transmite o emisiune informativa de weekend care reia evenimentele saptamanii, cu deosebire pe cele dedicate Zilei Victoriei. Emisiunea e prezentata, dintre tancuri si tunuri, de doi copii, un baiat si o fata care nu au mai mult de 12-13 ani.Printre altele, se transmit fragmente de la „Festival Gloria 63”, spectacol dedicat Zilei Victoriei, cu Voronin si cu invitati din Belarus in sala, iar pe scena cu coruri militare si elevi de liceu care canta in rusa ode. Si cateva reportaje-documentar: „Bunelul meu, Ion...” – zice in limba rusa o doamna.Lenin, scos din depozite si repus pe socluriNici macar un an nu trecuse dupa ce Voronin fusese ales presedinte al Republicii Moldova cand, in 2002, guvernul de la Chisinau a incercat sa dea limbii ruse aceleasi privilegii ca ale limbii moldovenesti de stat, prin introducerea celei dintai ca limba straina obligatorie in ciclul primar de invatamant si in cel gimnazial. Aceasta incercare a autoritatilor a starnit un val de indignare in randul populatiei majoritar vorbitoare nativa de romana, fiind organizate proteste impotriva acestei decizii in Chisinau si in alte orase importante. In cele din urma, noile legi au fost suspendate.In 2003, moldoveanul Vasile Stati a publicat un dictionar moldovenesc-roman, cu scopul declarat de a demonstra ca in cele doua tari se vorbesc limbi diferite. Lingvistii Academiei Romane au declarat atunci ca toate cuvintele moldovenesti sunt, de asemenea, cuvinte romanesti, iar seful Institutului de Lingvistica din cadrul Academiei de Stiinte a Moldovei, Ion Barbuta, a descris dictionarul ca fiind o „absurditate, servind scopuri politice“. Drept urmare, Stati a acuzat guvernul roman de tendinte expansioniste.Au reinventat pionieriiLa alegerile locale de anul trecut, comunistii au pierdut conducerea in 20 de raioane din cele 32 in care este impartita Moldova, iar barometrul de opinie arata ca imaginea partidului conducator si a liderilor lui este in scadere, „de aceea sunt panicati si incearca sa controleze presa, ca sa micsoreze pagubele electorale”, gandeste Stefan, un tanar de 30 de ani din Chisinau, care a urmarit, pe 9 mai, manifestatia ziaristilor pentru libertatea presei.„Sunt 30 de radiouri rusesti sunt in Moldova, iar Rusia investeste 60 milioane de dolari pe an in presa rusa din Basarabia”, stie Veaceslav Tibuleac, directorul postului de radio Vocea Basarabiei. Directorul ziarului Timpul de dimineata, Constantin Tanase, subliniaza un paradox: legile in Republica Moldova sunt foarte bine facute, dar inutile. „Justitia este controlata la sange, iar Parlamentul este o institutie de impachetat aer”, spune Tanase.Istoricul moldovean Ion Negrei, vicepresedintele Asociatiei Istoricilor din republica Moldova, a observat alte noutati ingrijoratoate: au reaparut pionierii - in raionul Balti chiar au manifestat de Ziua Victoriei -, se revine la „educatia patriotica”, insa neinstitutionalizat – de exemplu, sunt afise pe strada cu „Republica Moldova este patria mea”. Dar cel mai grav i se pare faptul ca in ultimii ani au fost repuse pe socluri, in mai multe raioane, zeci de statui ale lui Vladimir Ilici Lenin, intemeietorul sistemului socialist sovietic. „Rusii din Moldova, dupa ce ne-am declarat independenta, in ’91, stateau ascunsi, mergeau cu capul plecat pe strada. Acum ne asalteaza din nou”, comenteaza Valeriu, localnic din Chisinau.Speranta moare ultimaMulti moldoveni, mai ales din orasele mari, il cred pe Voronin un mare ipocrit care vorbeste despre aderarea Moldovei la UE ca „deziderat foarte important”, dar toate actiunile pe care le face sunt impotriva acestei afirmatii. Ei se tem ca atata vreme cat Moldova va sta sub puternica influenta rusa, nu va avea acces in Uniunea Europeana, de aceea isi agata nadejdea de liderii partidelor de opozitie si asculta cu drag, cu gandul la viitor, cum oameni importanti, ca Nicolae Dabija, striga la mitinguri ca „numai cu Romania vom reusi sa intram in Europa!”Problema oamenilor „imflati de untura”In 2005, alta dovada de grija din partea presedintelui Voronin pentru moldoveni: cosul zilnic e prea mare si creste riscul obezitatii in randurile populatiei. Specialisti de la Academia de Stiinte a Moldovei spuneau ca minimul de existenta stabilit in Republica Moldova este mai mic cu circa 5% fata de cel recomandat de Organizatia Mondiala a Sanatatii si au recomandat racordarea la standardele internationale.Indicele minimului de consum era de 2282 Kcal (cam 1 kg de paine neagra), conform datelor statistice ale Deparmentului de Statistica si Sociologie, dar Voronin a cerut „o revizie totala a tuturor indicatorilor”: „...Ca baza (de calcul pentru cosul zilnic – n.r.) s-o pus eforturile fizice: acela care dovedeste carbune – care-n Moldova nu-i, acela care lucreaza pe mare, marinar – care-n Moldova nu-i... si-asa mai departe... s-o facut calorii.Daca noi o sa mancam atatea calorii cate sunt scrise in cosul asta, atunci noi toti trebuie sa intram pe patru usi in Guvern si sa stam pe doua fotolii... Bai, dar uitati-va cum se socoate acest indice in tarile dezvoltate, in-in-in... cum ii spune, unde vrem sa aderam... Uniunea Europeana. Cum se calcula aceste lucruri? Dupa eforturile fizice ale cetateanului. Ce eforturi fizice noi facem la piata Calea Basarabiei? (...) Nu de-atata, ca noi vrem sa taiem acest cos si oamenii sa umble inflati de foame, dar ei nici nu trebuie sa fie imflati de-de-de-de... de untura!”http://www.youtube.com/watch?v=xB8aO1aKiNQVoronin alimenteaza ura fata de RomaniaIn timp ce mare parte dintre moldoveni se considera romani si se uita peste Prut cu speranta ca Romania ii va ajuta sa se traga mai aproape de Europa, autoritatile statului, in frunte cu presedintele Voronin, bat moneda pe nationalism, insa trag tara putin mai catre Rusia si „promoveaza cu agresivitate o politica anti-romaneasca”, spune Ion Negrei.Unul dintre cele mai des utilizate argumente anti-Romania este strigat de Voronin de cate ori are ocazia: „Romania ne-a bagat in razboiul de pe Nistru, in 1992”. Basarabenii care au participat la acest conflict stiu altceva: „Razboiul a fost planificat la Moscova”.„Separatistii transnistreni au declansat razboiul, justificandu-si actiunea prin temerea ca exista pericolul reunificarii Basarabiei cu Romania, ceea ce era fals”, afirma profesorul Bogdan Murgescu, de la facultatea de Istorie din Universitatea Bucuresti.In realitate, razboiul transnistrean a pornit din teama fortelor separatiste din stanga Nistrului, sustinute de Moscova, ca Basarabia s-ar putea uni din nou cu Romania. Guvernul de la Chisinau a reactionat cu forte armate, iar rezultatul a fost scindarea Moldovei.Cei mai saraci europeniRepublica Moldova este cea mai saraca tara din Europa, dupa cum arata statisticile pe continent din ultimii ani. Salariul mediu in Republica Moldova este de 2.200 de lei, adica 200 de dolari, ceea ce ii face pe tineri sa plece la munca in strainatate. Populatia Moldovei este de aproape patru milioane de locuitori, iar un milion de moldoveni muncesc in afara tarii. Cam jumatate dintre cei plecati la munca in strainatate s-au indreptat spre tari din Europa, iar cealalta jumatate au ales Rusia.