In contextul relatiilor romano-romane, adica a basarabenilor cu romanii din Tara, chestiunea tinerilor care ajung in Romania este una esentiala. Cu toate ca in RM se produce un exod masiv al populatiei, in general, mass-media este foarte axata anume pe aceste relatii bilaterale intre cele doua state romanesti. Este regretabil faptul ca s-a ajuns pe acest fir la acuzatii, pregnant indreptate intr-o singura directie, ale autoritatilor comuniste din RM la adresa romanilor in general si a oficialitatilor romanesti, in particular. Elementul identitar, unul aparent ne-semnificativ in economia problemelor mai apasatoare, e folosit tocmai pentru a indrepta lucrurile mai vizibile si mai urgente pe fagasul dorit de catre reprezentantii anumitor interese. Spre mirarea celor mai multi, se insista foarte mult asupra paralelei dintre “roman” si “moldovean”.Logica este cat se poate de simpla: Uniunea Europeana, structura atat de importanta pentru RM (cel putin declarativ) sustine existenta statelor ca exprimare comuna a vointei cetatenilor sai. Or, “statul moldovenesc” ar fi lipsit de insasi ratiunea de a fi daca cetatenii acestuia s-ar declara “romani”. Sintagme precum “un popor in doua state”, “Basarabia rupta de Tara-Mama”, “frati romani”, “Basarabia-lacrima Romaniei” sunt deja arhi-cunoscute, incat s-a ajuns la o reactie inversa – nu mai au rezonanta de odinioara. Tind sa cred ca acest lucru s-a intamplat si din cauza profanarii acestora de catre formatiuni politice, civice si in ultima instanta obscure, care au aparut ca substitute ale unor forte pro-romanesti reale. Acesta era doar un rol intr-un spectacol, care a trebuit sa-i revina cuiva. Profitorii de toate spetele au fost infiltrati in pozitiile-cheie ale structurilor statale tocmai pentru a deturna poporul roman din calea fireasca spre unitate nationala, or Romania este si trebuie sa ramana “stat national unitar”, cu toate ca se interprind incercari de a elimina aceasta sintagma din constitutia Romaniei. “Basarabia este pamant romanesc”, spune poetul national roman. Iar cine nu este convins, sa citeasca putina istorie din diferite surse, inclusiv straine si sa treaca evenimentele prin filtrul propriei constiinte. Nu trebuie sa fii specialist in istorie sau filologie pentru a vedea niste realitati mai mult decat evidente. Un moldovean din Basarabia se intelege la fel de bine cu un bucurestean ca si un moldovean din partea de vest a Moldovei istorice, Stefan cel Mare si Sfant a fost ales cel mai mare dintre romani, fiind in acelasi timp cel mai important simbol al RM (vezi statuia din centrul Chisinaului, toate bancnotele, bulevardul central – fostul “Lenin”, etc). De asemenea, daca ar fi sa nominalizam cateva personalitati marcante ale “culturii moldovenesti” am ajunge tot la romanii atat de evitati de nomenclaturistii rosii de la Chisinau. Desigur, am putea sa ne imaginam ca exista si moldoveni autentici (adica “ne-romani”), insa am ajunge sa vorbim despre niste romani basarabeni care si-au vandut pielea si constiinta de dragul unor recompense pecuniare si flatari ale orgoliului propriu. Aici am putea sa ii mentionez pe prim-secretarul CC Bodiu si pe Madan, cel care a militat pentru introducerea conceptului de “limba moldoveneasca”. As dori sa inchei cu un citat din lucrarea istoricului francez Jules Michelet, Le Peuple (1846), care afirma ca “Persoana e un lucru sfant. Pe masura ce o natiune capata caracteristicile unei persoane si devine suflet, inviolabilitatea sa creste in aceeasi proportie, crima de a viola personalitatea nationala devine cea mai mare dintre crime”. www.tudorcojocari.wordpress.com