Moldova – Romania, o vecinatate tot mai conflictuala

In ultimele luni Vladimir Voronin a formulat cu regularitate critici la adresa Romaniei si a institutiilor sale.Cea mai recenta acuzatie este ca politica Romaniei reprezinta o „permanenta agresiune” la adresa Republicii Moldova.Limbajul nu este nou si reaminteste de faza din anii 2001–2004 cand termenul "expansionism romanesc" era folosit de Chisinaul oficial cu referire la politica de atunci a guvernarii Iliescu–Nastase. Care sunt insa motivele de nemultumire ale presedintelui Voronin?In primele zile ale lunii decembrie, Ministerul Afacerilor Externe si Integrarii Europene l-a convocat pe Ambasadorul Romaniei, Filip Teodorescu, in legatura cu presupuse afirmatii care puneau la indoiala validitatea Tratatului de la Paris din 1947. Acel tratat, care consfintea pentru Romania statutul de tara invinsa in cel de-al doilea razboi mondial, a fixat frontierele, inclusiv cea cu URSS, care este azi frontiera Romaniei cu Republica Moldova si Ucraina. Romania refuza sa semneze un tratat separat de frontiera cu Republica Moldova, spunand ca este irelevant in faza actuala si ca oricum Bucurestiul nu are nici un fel de pretentii teritoriale asupra tarii vecine. Dar pentru presedintele Voronin un astfel de tratat este foarte pretios deoarece comunistii din Republica Moldova au fost intotdeauna foarte nervosi cand a venit vorba de tot ceea ce inseamna relatia cu Romania. Mitropolia BasarabieiUn alt motiv de iritare pentru presedintele Voronin este recenta decizie a Patriarhiei de la Bucuresti de a infiinta trei noi eparhii ale Mitropoliei Basarabiei, parte componenta a Bisericii Ortodoxe Romane, pe teritoriul Republicii Moldova si Ucrainei. Presedintele Voronin a amenintat Mitropolia Basarabiei Presedintele Voronin a amenintat chiar, intr-un interviu televizat, ca va denunta decizia Curtii Europene a Drepturilor Omului din 2001 care obliga Republica Moldova sa legalizeze Mitropolia Basarabiei. Incalcarea unei asemenea decizii ar avea insa consecinte foarte grave, care pot merge pana la excluderea tarii din Consiliul Europei. O astfel de masura ar afecta serios sansele de integrare europeana ale Republicii Moldova , dat fiind ca Uniunea Europeana urmareste cu atentie respectarea drepturilor omului. Mai mult, presedintele Voronin ar putea fi acuzat de discriminare, deoarece nu ar permite Mitropoliei Basarabiei, parte componenta a BOR, ceea ce permite Mitropoliei Chisinaului si Intregii Moldove, parte componenta a Bisericii Ortodoxe Ruse cu sediul la Moscova. Faptul ca Biserica Rusa a criticat si ea sever decizia Patriarhiei de la Bucuresti pare sa fi cantarit si ea in decizia presedintelui Voronin de a se exprima public. Cetatenia romanaUn al treilea motiv de iritare pentru presedintele Voronin il constituie chestiunea cetateniei romane. Presedintele Basescu doreste acordarea cetateniei romane basarabenilor In ultima vreme se vehiculeaza cifre exorbitante – peste un milion de cetateni ai Republicii Moldova ar fi cerut cetatenia romana. Presedintele Voronin considera ca ar fi vorba de o amenintare la adresa existentei insesi a statului Republica Moldova.Chiar daca aceste cifre sunt adevarate, este vorba de scrisori de intentie si nu de cereri de acordare a cetateniei. Sansele ca acesti oameni care au facut cerere dupa august 2006, cand devenise clar ca Romania va deveni membra UE, sa redobandeasca cetatenia romana in viitorul apropiat sunt egale cu ZERO potrivit legii actuale a cetateniei. Aceasta lege aplica un criteriu devastatator pentru imensa majoritate a cetatenilor Republicii Moldova: acei care au avut un parinte sau bunic cetatean al Romaniei inainte de 1940 pot cere redobandirea cetateniei doar daca au o rezidenta de minimum patru ani in Romania. Ciudat este ca autoritatile romane nu vorbesc de aceasta clauza sau cel putin nu o fac in public.In acest fel, in octombrie 2006, presa din Marea Britanie a putut sa afiseze nestingherita titluri de-a dreptul mincinoase ca de pilda "Invazia moldovenilor dupa 1 ianuarie 2007". Efectul a fost imediat, pentru ca guvernul britanic, care oricum inclina sa nu deschida piata muncii pentru cetatenii Romaniei odata cu aderarea tarii la Uniunea Europeana, a avut un motiv in plus de a lua aceasta decizie. Ingrijorari au aparut si la Bruxelles, mai ales dupa declaratiile presedintelui Traian Basescu ca legea cetateniei ar trebui amendata, astfel incat sa fie mai usoara redobandirea cetateniei de catre cei din Republica Moldova. Eurodeputata estona Marianne Mikko, care vizitat Republica Moldova de aproape 20 de ori in ultimii trei ani, si care nu poate fi banuita de simpatii pentru actuala conducere de la Chisinau, a spus public, ceea ce multi gandesc in privat la Bruxelles – Romania nu poate lua o decizie care ar putea teoretic crea trei milioane de cetateni UE fara sa se consulte cu statele membre. Chestiunea identitaraIn sfarsit un alt motiv de nemultumire al presedintelui Voronin este chestiunea identitara: a autodefinirii populatiei si denumirii limbii. Valdimir Voronin spera sa gaseasca ascultare la Bruxelles Recent, la Bucuresti a fost criticata formularea rezolutiei Parlamentului European prin care era aprobat noul regim de vize cu Republica Moldova in care era folosit termenul „limba moldoveneasca”. Pentru presedintele Voronin, si asta o stiu de la un interviu cu el din august 2006, chestiunea limbii si a identitatii este extrem de importanta. Presedintele Voronin si in general membrii Partidului Comunistilor nu accepta identitatea romaneasca in Republica Moldova, invocand in sprijinul lor datele recensamantului din 2004, care aratau ca doar 2% din populatia Republicii Moldova in teritoriul controlat de autoritatile de la Chisinau se declara etnici "romani". Cum aceasta chestiune este una extren de delicata, si cum la Bucuresti nu exista semne de acceptare a faptului ca pentru unii identitatea "moldoveneasca" este liber asumata, autoritatile de la Chisinau vor avea un permanent motiv de iritare, sansele de compromis in aceasta chestiune fiind minime. Cum ar putea insa reactiona autoritatile de la Bruxelles?Pe de o parte, Romania e un stat membru UE si aceasta implica solidaritate.Pe de alta parte, politica UE este una de promovare a bunei vecinatati, iar un potential conflict la frontierele sale nu este de bun augur. Cu atat mai mult cu cat chestiunea regiunii separatiste nistrene ingrijoreaza Uniunea Europeana si cronicizarea conflictului de pe Nistru, chiar si in forma actuala non-violenta, constituie un motiv in plus de preocupare. BBCComentarii la rom.dept@bbc.co.uk