Basarabia - istorie

Istoria fiecarui popor consemneaza momentele principale ale aparitiei, dezvoltarii si realizarii sale. Daca ar fi sa cautam un an providential pentru noi, romanii, apoi fara indoiala acesta este 1918, realizarea Romaniei Mari, sub inteleapta domnie a Regelui Ferdinand. Iceputul l-a facut Basarabia, stravechiul pamant romanesc dintre Prut, Nistru, Dunare si Mare, care s-a unit cu Romania la 27 Martie 1918, deci acum 87 de ani. Basarabia a facut parte de la inceput din statul moldovean creat in 1359, avand granita rasariteana pe Nistru. O stiau rusii si o recunosteau prin tratatele tarilor cu Domnii moldoveni Gheorghe Stefan (1653-1668) sau cu Dimitrie Cantemir (1710-1711), dar nu le vor respecta - cum vom vedea mai tarziu; o stiau turcii, care o numeau Bogdania caci aici oprise Marele Stefan pe otomani in inaintarea lor spre inima Europei, cronicarii lor recunoscand ca abia in 1486 au cucerit de la Stefan cel Mare cetatile-cheie Chilia si Cetatea Alba si, mai tarziu, in 1539, si Tighina; o stiau europenii, caci fara romani la portile Europei alta ar fi fost soarta vechiului continent. Asadar, drepturile romanilor asupra Basarabiei, Bucovinei de nord, a Tinutului Hertei sunt stravechi, iar temeiurile reantregirii din 1918 sunt bazate pe dreptul istoric, etnic si pe consensul populatiei locale, si totusi, in ciuda tuturor evidentelor, rusii au incalcat in trei randuri dreptul international si tratatele semnate de ei. O prima rapire a Basarabiei are loc in 1812, la terminarea razboiului ruso-turc din 1806, prin pacea de la Bucuresti din 1812. Turcia, invinsa a cedat Rusiei lui Alexandru I un teritoriu care nu i-a apartinut niciodata - Basarabia. Rusinat, acesta din urma a declarat Apusului ca a anexat "nu o parte a Moldovei, ci un teritoriu numit Basarabia" (G. Popa-Lisseanu). Noul tar, Nicolae I, ridica, in 1828, dreptul de autonomie al provinciei si incepe rusificarea; limba romana este scoasa din administratie, principalele institutii lovite fiind scoala si biserica. Urmare a razboiului Crimeii din 1853, rusii sunt invinsi de coalitia Anglia, Franta, Turcia, Sardinia si Austria si prin tratatul de la Paris din 1856, sunt nevoiti sa retrocedeze Moldovei cele trei judete de la gurile Dunarii - Ismail, Bolgrad si Cahul, ca si Delta Dunarii.A doua rapire a Basarabiei are loc in 1878, in urma razboiului ruso-turc din 1877, castigat de Rusia numai datorita eroismului armatei romane condusa de Principele Carol, care s-a acoperit de glorie sub zidurile Plevnei, ca si la Rahova sau Smardan. Pacea de la San Stefano, ratificata de Congresul de la Berlin din 1878, consfintea independenta de stat a Romaniei proclamata la Bucuresti la 10 Mai 1877 - dar, paradoxal, pierdeam din nou sudul Basarabiei, cele trei judete flind reancorporate Rusiei.Rezistenta romanilor basarabeni in fata cotropitorilor, dorinta lor de libertate, precum si speranta in unirea cu Romania l-au determinat pe fostul ministrude razboi rus, generalul Kuropatkin, sa scrie in 1910 : "Poporul roman din Basarabia, anexat acum o suta de ani (1812 - n.n.), traieste inca si astazi separat, ca si cand ar fi in afara populatiei ruse. in viitor, fie pe cale pasnica, fie in urma unui razboi, unitatea poporului roman este inevitabila".Dupa prabusirea tarismului in 1917, puterea ruseasca a inceput sa se clatine si in Basarabia, aparand - ca in toate provinciile nerusesti anexate cu forta - tendinte autonomiste, apoi separatiste.La 3 Martie 1917 ia fiinta la Chisinau Partidul National Moldovenesc, condus de Vasile Stroescu, care prevedea crearea unei diete provinciale numita Sfatul Tarii, format din 86 moldoveni si 36 reprezentanti ai altor nationalitati. Prima reuniune a avut loc la 21 Noiembrie 1917, fiind ales ca presedinte Ion Inculet, ca vicepresedinte Pan Halipa, iar ca secretar Ion Buzdugan. La 2 Decembrie 1917, Sfatul Tarii proclama oficial "Republica Democrata Moldoveneasca".Rusii cerura germanilor armistitiu - Romanii parasiti si tradati de rusi, care se bolsevizasera - cerura si ei armistitiu, semnat la 9 Decembrie 1917, dupa care rusii, retragandu-se, au dus si mai multe lupte cu romanii in retragerea lor, rusii au inceput sa ucida pe fruntasii romanilor basarabeni; si sa impuna organizatii comuniste in Basarabia.Sfatul Tarii, care nu dispunea de o armata proprie, cere guvernului roman de la Iasi, la 22 Decembrie 1918, sa trimita trupe, in Basarabia pentru a restabili ordinea. La 10 Ianuarie 1918, trupele romane, conduse de generalul Brosteanu, trec Prutul si, cu nenumarate jertfe, restabilesc ordinea, eliberand la 9-16 Ianuarie 1918 Chisinaul si, in cateva zile, intreaga provincie.La 24 Ianuarle 1918, Sfatul Tarii proclama independenta Republicii Democratice Moldovenesti, rupand legaturile cu Rusia.- Dar Ucraina ridica pretentii teritoriale, basarabenii intensificand eforturile de unire cu Romania prin motiuni de unire votate de diferite judete (Soroca, Balti).Guvernul roman, condus de A. Marghiloman, si reprezentantii Sfatului Tarii au dus tratative de unire care s-au concretizat in reuniunea Sfatului Tarii din 15 Martie 1918, cand Blocul Moldovenesc a hotarat unirea, in ciuda nehotararii fractiunii "taranesti". Prof. C. Stere, trimis de guvernul roman la Chisinau, a asigurat ca eventuala unire nu va aduce prejudicii Basarabiei.S-a ajuns la istorica, zi de 27 Martie 1918, cand Sfatul Tarii a votat unirea cu Tara. Era prezent primul-ministru roman, Marghiloman, care a citit declaratia guvernului sau privind autonomia Basarabiei. Prof. C. Stere a fost cooptat in Sfatul Tarii. Ion Buzdugan a dat citire declaratiei Blocului Moldovenesc, iar T. Barca celei a fractiunii taranesti, raliata si ea ideii unirii. Delegatul polonezilor a votat favorabil, dar delegatul ucrainienilor, germanilor, bulgarilor si gagauzilor s-au abtinut de la vot.Pentru unirea cu Romania au votat favorabil 86 delegati, 3 contra, 36 s-au abtinut, iar 13 au lipsit. Proclamatia Sfatului Tarii glasuia:"Republica Democrata Moldoveneasca Basarabia, in hotarele ei dintre Prut si Nistru, Marea Neagra si vechile granite cu Austria, rupta de Rusia acum o suta si mai bine de ani din trupul vechii Moldove, in puterea dreptului istoric si a dreptulul de neam, pe baza principiului ca noroadele singure sa-si hotarasca soarta lor, de azi inainte si pentru totdeauna se uneste cu mama sa, Romania" (I. Nistor, "Istoria Basarabiei", Bucuresti 1991).Proclamatia mai afirma respectarea drepturilor rninoritatilor, a votului universal egal, direct si secret, a libertatii personale, a tiparului, a cuvantului, a credintei, a adunarilor si a tuturor libertatilor obstesti, care vor fl garantate de noua Constitutie (din 1923 - n.n.).A.Marghiloman a declarat oficial : "In numele poporului roman si al Regelui Romaniei, cu adanca emotie si falnica mandrie, iau act de hotararea cvasi-unanista a Sfatului Tarii si, la randul meu, declar ca de azi inainte Basarabia este pe veci unita cu Romania".Regele Ferdinand telegrafia: "Un vis frumos s ’a infaptuit. Din suflet multumesc Bunului Dumnezeu ca mi-a dat, in zile de restriste, ca o mangaiere, sa vad - dupa o suta de ani - pe fratii nostri basaerabeni revenind la Patria Mama"Actul Unirii a fost promulgat de Regele Ferdinand si publicat in Monitorul Oficial din10 Aprilie 1918. Deputatii Ion Inculet si Daniil Ciucureanu au intrat in Consiliul de Ministri al Romaniei, iar C. Stere a devenit presedintele Sfatului Tarii de la Chisinau. Cele doua comisii - agrara si constitutionala - au lucrat efectiv, si in toamna s-a votat reforma agrara, avand ca autor pe Anton Crihan, ultimul supravietuitor al Actului Unirii din 1918, decedat de curand in S. U. A. si inmormantat in Basarabia.Unirea Basarabiei a fost recunoscuta prin Tratatul de la Paris din 28 Octombrie 1918, semnat de Anglia, Franta, Italia, Japonia si Romania.Acest important moment istoric a adus restabilirea limbii si culturii romanesti in administratie, justitie, viata sociala, religie si scoala, Basarabia dand personalitati ca A. Russo, B. P. Hasdeu, C. Stamati, preotul Alexe Mateevici - autorul poeziei "Limba noastra" ’ -, Pan Halipa, Ion Buzdugan sau Mitropolitul Gurie Grosu.Pe plan bisericesc, in 1923 s-au infiintat Episcopiile de Cetatea Alba, condusa de Episcopul Nectarie Cotlarciuc, si cea a Hotinului, condusa de Episcopul Visarion Puiu, viitorul Mitropolit al Bucovinei. Dupa ridicarea Bisericii Romane la rang de Patriarhie (4 Februarie 1925), in 1927 s-a infiintat Mitropolia Basarabiei cu Arhiepiscopia Chisinaului si Episcopia Cetatea Alba, mitropolit fiind ales Gurie Grosu, care pastorea din 1920 la Chisinau.A treia rapire a Basarabiei de catre rusi s-a produs la 28 Iunie 1940, urmare a pactului secret Ribbentrop-Molotov din 1939. Basarabia, Bucovina si Tinutul Hertei sunt ocupate samavolnic de rusi; in cateva zile s-a produs retragerea, urmata de umilinte si asasinate.La 22 Iulie 1941, urmand ordinul generalului Antonescu: "Soldati, Va ordon, treceti Prutul!", armatele romane elibereaza Basarabia si nordul Bucovinei, dar numai pentru trei ani, caci la 23 August 1944 rusii ocupa Basarabia pentru a patra oara, care, speram sa fie si ultima din istorie!Timp de o jumatate de secol rusii au incercat sa distruga spiritualitatea romaneasca a fratilor basarabeni prin interzicerea grafiei latine, deportarea populatei locale, inchiderea bisericilor, teroare, asasinate.Anul 1989 a insemnat caderea comunismului sovietic. La 20 Mai s-a infiitat Frontul Democratic, avand ca organ ziarul "Desteptarea". La 27 August 1989 s-a tinut cea dintai Mare Adunare Nationala care a marcat procesul de eliberare nationala, la 30 August 1989 limba a devenit limba nationala, iar alfabetul latin a luat locul celui chrilic.La 6 Mai 1990 s-a realizat primul "pod de flori" peste Prut, peste 1,5 milioane de moldoveni trecandu-l dintr ’o parte intr-alta. La 23 Iunie 1990 s-a adoptat declaratia privind suveranitatea tarii. Frontul Popular si-a tinut al doilea congres in Iunie 1990, iar la 27 August 1990 s-a sfintit statuia lui Stefan cel Mare din Chisinau de Ierarhi si preoti de pe ambele maluri ale Prutului.La 16 Decembrie 1990 s-a adoptat proclamatia celei de-a doua Mari Adunari Nationale privind independenta Basarabiei, ilegalitatea pactului din 1939 si reintegrarea bisericeasca nationala.La 27 August 1991, Parlamentul basarabean a votat independenta tarii, iar la 2 Martie 1992 Republica Moldova a fost primita oficial la ONU. In sfarsit, la 21 Decembrie 1992, Biserica Ortodoxa Romana a reactivat si reintegrat canonic Mitropolia Basarabiei in sanul ei.Recent, Adunarea Nationala a Alegatorilor din R. Moldova a dat o Proclamatie in care critica politica guvernului comunist instalat la 25 februarie 2001, la Chisinau, acuzandu-l ca: a suprimat independenta judecatoreasca, a intensificat procesul de rusificare a minoritatilor nationale si a majoritatii romanesti; a distrus autonomia puterii locale; a modificat frontierele statului si a instrainat parti ale teritoriului national; a supus mii de cetateni la persecutii religioase, a blocat relatiile cu institutiile internationale financiare; a lansat o campanie de hartuire a investitorilor straini; a aprofundat saracia; a inceput un proces de desfiintare a autonomiei universitare; a deteriorat relatiile cu Romania si cu Ucraina; a suprimat opozitia democratica; a protejat coruptia; a operat represiuni politice. (Lumea libera, 1 martie 2002).Dupa 60 de zile de protest in centrul Chisinaului si in alte orase, inca se cere demisia Guvernului, care a renuntat tactic la ministrul invatamantului si la masurile de introducere obligatorie a limbii ruse, sperand astfel sa-i intoarca pe liceeni si pe studenti la cursuri.Iata contextul in care aniversam astazi Unirea Basarabiei cu Tara!La implinirea a 87 de ani de la unirea Basarabiei cu Tara, sa ne reamintim cuvintele poetului basarabean contemporan Grigore Vieru: "Cine are o limba, are o credinta; cine are o credinta, are o biserica; cine are o biserica, are o tara!".//Textul nu-mi apartine....