DOUA OUA. Intregi!
Umbland haihui prin Sez@toare am dat peste ceai, lapte, Cola... Ceva mai departe chiar mamaliga era! Am inteles ca aici sunt specialisti seriosi in substante organice care se baga in gaura aia naturala din cap. Asa ca ma adresez, cu toata seriozitatea, pentru a primi ajutor in cititul retetelor culinare. Ap? ii dau drumu?.Recent avusem inspiratia sa-mi clarific un lucru la care ma gandeam de mai mult timp, adica: cum naiba de gatesc unii atat de bine?! E un talent, un dar, retete speciale? M-am apucat de citit retete intru imbunatatirea talentului meu. Atitudinea conteaza foarte mult in astfel de situatii, si atitudinea mea parca era acasa la momentul ala. Am cercetat pe rand cateva carti de bucate. Interesant, majoritatea acestor carti sunt scrise de barbati.Se pare ca scriitorii de carti de bucate au inceput in aceeasi scoala cu mine si normal ar fi sa-i inteleg, dar am constatat ca trebuie sa fac un efort. Retetele variaza in functie de (probabil) grea i-a fost adolescenta autorului. Sa exemplific: "Se pun doua oua intregi (!) si doua galbenusuri"Partea cu "doua galbenusuri" am inteles-o, ca doar am mai facut-o si am scapat galbenusul pe picioare iar albusul nu l-am gasit decat dupa doua zile pitit sub aragaz si tremurand de frica! Da? doua oua intregi... adica si coaja...?! "Se adauga un pahar de apa plin cu nuci date prin masina"Dilema! Am pahare de doua dimensiuni: unele de un sfert de litru si altele de o jumatate de litru. Nu aflasem de pahare de apa. Eu beau apa cu cana (neam prost!). O sun pe sora-mea:- "Ia asculta, intru eu direct in subiect, cat inseamna un pahar de apa?"- "Ce vrei sa masori?"- "Nuci date prin masina."- "Inseamna o suta de grame cu bataie", graieste de la celalalt capat al firului vocea intelepciunii.- "Cum adica cu bataie?"- "Adica ceva mai mult. Dar nu prea mult. Faci un mot la gramajoara de o suta."- "De unde stii?", vreau eu s-o verific!- "De la mama." Aici eu nu mai am argumente: mi-a citat din clasici. Ma intorc la cartile mele: "Se opareste faina cu o ceasca de lapte clocotit"Da, si laptele-l beau nu cu ceasca ci tot cu cana cu care beau apa. Asa e cana mea, multifunctionala! Ce vrea sa insemne "o ceasca"? O ceasca de cafea, o ceasca de ceai? Hotarasc, fara motive logice, ca inseamna o jumatate de cana ...cu bataie(!)."Se framanta aluatul pana apar basici"Basici?! Unde, pe mainile mele?! "Se da la foc potrivit"Asta e una din favorite! La rand vin: foc mic, foc iute si FOOOC! "Se scoate din cuptor cand este gata"Intrebare de o suta de puncte: cand este gata? Dupa ce anume stiu cand este gata? Dupa culoare, dupa miros (pfiuuu!), dupa gradul de petrificare? Nu ca ma laud, dar am avut si eu momentele mele de glorie: am facut bucate cu care puteai sa demolezi pereti! Si, ca un patit, as vrea sa stiu: "sare dupa gust" n-ar putea fi inlocuit cu "lasati sarea, nici prin gand sa nu va treaca sa puneti sare dupa gust!"!? ...Oricum, am avut un voiaj interesant in lumea culinara, care m-a facut sa concluzionez ca in materie de mancaruri raman pe poteca cunoscuta: cartofi prajiti, oua, ceai... :)