adio, dragostea mea

Uite-asa... ai plecat fara sa ne luam ramas bun unul de la altul... Dar cred ca asa a trebuit sa fie, odata ce nu sa mai putut face altceva... Dar eu te-am iubit, te-am iubit asa, cum nu te va mai iubi nimeni nici o data...Putini stiu, dar numele tau adevarat era Julia. Nimeni nu stia de ce eu te numeam asa, dar eu te vedeam frumoasa si eleganta si, nu mai aveam suflare. Am trecut impreuna prin foarte multe, mai multe chiar decat si-ar inchipui unul de rand... si sunt sigur ca si tu mai iubit, mi-ai demonstrat-o nu o data... dar a trebuit sa ne despartim, si cred ca asa e mai bine... dar cine stie ce crezi tu, odata ce ai plecat fara sa mai privesti inapoi..... E frig afara, sau mie mi se pare? Sau poate dorul deja ma face sa am halucinatii? I-mi amintesc glasul tau, putin isteric atunci cand vroiai sa reusesti peste tot, si un pic ragusit acuma la urma. Toate incercarile mele de a-ti trata raguseala nu au avut nici un efect, sa fie ore varsta? Si esti doar cu 5 ani mai mica ca mine... dar si asa, ragusita te-am iubit... si cred ca te mai iubesc si acuma, doar am trecut prin atatea... Am fost impreuna tocmai cinci ani, cinci ani... nevoi si bucurii, distractii si chestii serioase – ai fost alaturi tot timpul, fara sa obiectezi macar ceva. Dar ieri ai plecat din viata mea... adio, Julia, prima mea dragoste, adio... fie ca acel, cu care ai plecat ieri, sa tie la tine si aiba grija la fel cum am avut eu... nu stiu daca a trebuit sa te las sa pleci, dar ai plecat deja si nu mai pot face nimic... adio...