Asteroizi

Cat de multe planete orbiteaza soarele? Daca ati spune ca 9, v-ati insela cu cateva mii. Oamenii de stiinta considera asteroizii ca fiind niste planete mai mici, doar unii dintre ei depasind un diametru de cateva sute de km. Majoritatea lor se gasesc pe o centura de asteroizi si orbiteaza in jurul soarelui intre Marte si Jupiter. Imensa forta gravitationala a planetei Jupiter imprima asteroizilor o viteza de peste 5 km/s, una prea mare pentru a preveni coliziuni violente. Daca nu ar fi asa, ei s-ar putea uni formand planete adevarate. Cand asteroizii se ciocnesc, fragmente din acestia capata traictorii ce intersecteaza orbita celorlalte planete, devenind astfel meteoriti. Majoritatea asteroizilor sunt mici in comparatie cu asteroidul Ida, acest colos de piatra si fier de 52 km diametru, fotografiat in 1993 de catre observatorul spatial Galileo. Oamenii de stiinta impart asteroizii in doua grupe, dupa cum apar ei pe imaginile lor in infrarosu: luminosi si intunecati. Cei ce apar mai luminosi sunt cei alcatuiti din piatra, fier si nichel, cei intunecati continand cantitati importante de minerale ci carbon. In primele zile ale sistemului nostru solar (acum 4,6 miliarde ani) asteroizii erau formati dintr-un miez metalic si acoperiti cu piatra. De-a lungul timpului, multi dintre ei s-au ciocnit si s-au spart. Fragmentele rezultate, care au devenit asteroizii din zilele noastra sunt astfel clasificati in metalici, pietrosi-metalici si pietrosi. Origini: Exista doua ipoteze cu privire la formarea asteroizilor. Una spune ca au rezultat dintr-o planeta mama ce a existat intre Marte si Jupiter. Mai probabil este faptul ca ei prezinta o imagine a spatiului inainte de formarea planetelor si sunt ramasite ale acestui proces. Inca de cand s-a format Pamantul, mai mult de 4 miliarde de ani in urma, asteroizii si cometele au lovit planeta cu regularitate. Asteroizii extrem de periculosi sunt destul de rari. Un asteroid capabil de a produce un dezastru global ar trebui sa aiba un diametru de peste 400 m. Cercetatorii cred ca un astfel de impact ar ridica destul praf in atmosfera pentru a crea o " iarna nucleara" afectand destul de grav agricultura de pe intreg globul. Astfel de asteroizi lovesc Pamantul aproximativ o data la 100000 ani, afirma oficialii NASA. Asteroizii mai mici ce se presupun a lovi Pamantul o data la 1000-10000 ani ar putea distruge un oras sau ar putea produce valuri Tsunami devastatoare. Mai mult de 160 de asteroizi au fost clasificati ca "potentiali periculosi" de catre oamenii de stiinta ce i-au urmarit. Unii dintre acestia a caror orbita se apropie destul de mult de Pamant ar putea fi deviati de pe aceasta orbita in viitor si ar putea lovi Pamantul. Cercetatorii afirma ca daca un asteroid se descopera ca ar lovi Pamantul cu 30-40 ani inainte, ar fi timp pentru a reactiona. Cu toate ca tehnologia ar trebui sa fie mai avansata, printre posibilitati se numara si devierea lui de la traictorie sau ar putea fi pur si simplu aruncat in aer. Un timp de reactie mai mic s-ar putea dovedi mult mai amenintator. NASA acorda sanse de 1 la 10000 ca un asteroid sa fie descoperit cu mai mult de 10 ani inainte de a lovi Pamantul. Din aceasta cauza au fost lansate doua programe de cautare a obiectelor din jurul Pamantului: NEAT (Near Earth Asteroid Tracking) coordonat de NASA, si SPACEWATCH coordonat de Universitatea din Arizona. De asemenea, in anul 1996 a luat nastere la Roma si Spaceguard Foundation. Scopul acestei organizatii internationale este de a proteja Pamantul de eventualele coliziuni, promovand si coordonand programe de detectare si studiere a obiectelor din apropierea Pamantului. Un raport dat publicitatii in ianuarie arata ca astfel de obiecte cu diametrul de peste 1 km sunt descoperite in medie de 5 pe luna. Cu ajutorul acestor programe se spera descoperirea a 90% dintre aceste obiecte in urmatorii 10 ani.