Cine vrea sa devina miliarder

Ecclesiast, Cap. 21 Am zis inimii mele: Haide! vreau sa te incerc cu veselie, si gusta fericirea." Dar iata ca si aceasta este o desertaciune.2 Am zis risului: Esti o nebunie!" si veseliei: Ce te inseli degeaba?"3 Am hotarit in inima mea sa-mi veselesc trupul cu vin, in timp ce inima ma va cirmui cu intelepciune, si sa starui astfel in nebunie, pina voi vedea ce este bine sa faca fiii oamenilor supt ceruri, in tot timpul vietii lor.4 Am facut lucruri mari: mi-am zidit case, mi-am sadit vii;5 mi-am facut gradini si livezi de pomi, si am sadit in ele tot felul de pomi roditori.6 Mi-am facut iazuri, ca sa ud dumbrava unde cresc copacii.7 Am cumparat robi si roabe, si am avut copii de casa; am avut cirezi de boi si turme de oi, mai mult de cit toti cei ce fusesera inainte de mine in Ierusalim.8 Mi-am strins argint si aur, si bogatii ca de imparati si tari. Mi-am adus cintareti si cintarete, si desfatarea fiilor oamenilor: o multime de femei.9 Am ajuns mare, mai mare de cit toti cei ce erau inaintea mea in Ierusalim. Mi-am pastrat chiar intelepciunea.10 Tot ce mi-au poftit ochii, le-am dat; nu mi-am oprit inima dela nicio veselie, ci am lasat-o sa se bucure de toata truda mea, si aceasta mi-a fost partea din toata osteneala mea.11 Apoi, cind m-am uitat cu bagare de seama la toate lucrarile pe cari le facusem cu minile mele, si la truda cu care le facusem, am vazut ca in toate este numai desertaciune si goana dupa vint, si ca nu este nimic trainic supt soare.12 Atunci mi-am intors privirile spre intelepciune, prostie si nebunie. -Caci ce va face omul care va veni dupa imparat? Ceeace s-a facut si mai inainte. -13 Si am vazut, ca intelepciunea este cu atit mai de folos de cit nebunia, cu cit este mai de folos lumina de cit intunerecul;14 inteleptul isi are ochii in cap, iar nebunul umbla in intunerec. Dar am bagat de seama ca si unul si altul au aceeas soarta.15 Si am zis in inima mea: Daca si eu voi avea aceeas soarta ca nebunul, atunci pentru ce am fost mai intelept?" Si am zis in inima mea: Si aceasta este o desertaciune."16 Caci pomenirea inteleptului nu este mai vecinica de cit a nebunului: chiar in zilele urmatoare totul este uitat. Si apoi si inteleptul moare, si nebunul!17 Atunci am urit viata caci nu mi-a placut ce se face supt soare: totul este desertaciune si goana dupa vint.18 Mi-am urit pina si toata munca pe care am facut-o supt soare, munca pe care o las omului care vine dupa mine, ca sa se bucure de ea.19 Si cine stie daca va fi intelept sau nebun? Si totus el va fi stapin pe toata munca mea, pe care am agonisit-o cu truda si intelepciune supt soare. Si aceasta este o desertaciune.20 Am ajuns pina acolo ca m-a apucat o mare desnadejde de toata munca pe care am facut-o supt soare.21 Caci este cite un om care a muncit cu intelepciune, cu pricepere si cu izbinda, si lasa rodul muncii lui unui om care nu s-a ostenit deloc cu ea. Si aceasta este o desertaciune si un mare rau.22 Caci, drept vorbind, ce folos are omul din toata munca lui si din toata straduinta inimii lui, cu care se trudeste supt soare?23 Toate zilele lui sint pline de durere, si truda lui nu este de cit necaz: nici macar noaptea n-are odihna inima lui. Si aceasta este o desertaciune.24 Nu este alta fericire pentru om decit sa manince si sa bea, si sa-si inveseleasca sufletul cu ce este bun din agoniseala lui! Dar am vazut ca si aceasta vine din mina lui Dumnezeu.25 Cine, in adevar, poate sa manince si sa se bucure fara El?26 Caci El da omului placut Lui intelepciune, stiinta si bucurie; dar celui pacatos ii da grija sa stringa si s-adune, ca sa dea celui placut lui Dumnezeu! Si aceasta este o desertaciune si goana dupa vint.