707

Uite cum se scimba coara

Presedintele Voronin a formulat trei obiective politice majore ale partidului de guvernamant pentru urmatoarea perioada de exercitare a mandatului obtinut la alegerile legislative din anul 2001. Seful statului a prezentat aceste obiective in discursul rostit vineri in sedinta de bilant a Parlamentului de la Chisinau, sedinta in care au rostit alocutiuni de totaluri premierul Vasile Tarlev si spicherul Eugenia Ostapciuc. Seful statului a motivat necesitatea abordari radicale a noului caiet de sarcini prin epuizarea resurselor extensive si a pledat pentru reforme cardinale. Primul obiectiv de pe lista prezentata de seful statului in fata deputatilor il constituie modernizarea administratiei publice. Potrivit lui Voronin, "actuala structura a puterii executive nu corespunde sarcinilor programatice de integrare europeana si de reunificare a Republicii Moldova", ci corespunde doar intereselor birocratice de a lasa loc pentru abuzuri si prosperarea "pietei tenebre de servicii". Presedintele s-a declarat nemultumit de "dispersarea nejustificata" a fortelor de care dispune Guvernul", de cresterea numarului de ministere si a numarului de functionari de stat" care obtin supraprofituri din proprietati obscure. A doua sarcina formulata de Voronin pentru colegii sai de partid o constituie "liberalizarea economica veritabila", ceea ce nu inseamna "lasarea in voia soartei a ramurilor de importanta vitala", ci scoaterea acestora de sub "tutela feodala a samovolniciei". Cel de-al treilea obiectiv formulat de Voronin tine de "activizarea resurselor societatii civile prin mecanismele pactului social", a carui constituire presedintele a initiat-o in primavara anului curent. Voronin a estimat ca exista "imense resurse nevalorificate ale societatii" civila si a pledat pentru depasirea abordarii formaliste cu segmentele societatii civile care se reduce la constituirea unor consilii permanente pe langa diverse institutii de stat de natura sa devina o birocratie paralela. Voronin a pledat pentru formarea grupurilor de lucru ale caror activitate s-ar solda cu elabora programe concrete incadrate in agende exacte. Aceste grupuri, in opinia lui Voronin, ar deveni mecanismul eficient de utilizare a potentialului de creatie a societatii civile. In discursul rostit in fata legislatorilor Vornin a insistat asupra meritului actualei guvernari de a fi reabilitat notiunile de reforma si piata, caror li s-a redat sensul pozitiv. Voronin a subliniat ca adoptarea legii privind indexarea depunerilor banesti ale populatiei de la Banca de economii, bani devalorizati dupa introducerea monedei nationale, a fost o premiera in spatiul CSI. Presedintele a respins criticile oponentilor sistemului de indexari reprosandu-le ca dupa ce au deposedat poporul de bunuri aflandu-se la putere, acum sunt primii care striga "Tineti hotul!". Seful statului a recunoscut ca evolutiile pozitive invocate de putere au fost posibile si datorita opozitiei care a "gasit putere" si a reluat forma parlamentara de exprimare a optiunilor sale si a recurs la "folosirea spatii de ziar in locul spatiilor de piata" pentru promovarea acestora. In alt context Voronin a regretat intentia opozitiei crestin-democrate de a introduce conditii legislative de natura sa "distruga spectrul politic" existent de dragul "confortului a doua partide". Voronin a spus ca a propus in schimb un proiect de lega care va institui un control obstesc asupra puterii. Seful statului a calificat drept eveniment principal al anului politic expirat formularea vectorului european al dezvoltarii Republicii Moldova. "Nu este o lozinca provizorie lansata de dragul conjuncturii la moda. Optiunea europeana este este un proces de reformare durabila si esalonata a tarii noastre", a spus Voronin, subliniind ca a dispus crearea institutiei abilitate sa propuna reperele tranzitiei la standarde europene de natura sa demonstreze avantajele europenizarii Moldovei. Un referendum national in problema aderarii la Uniunea Europeana, ari fi oportun in opinia lui Voronin, in finalul acestor prospectiuni, nu inainte de a se reabilita idea integrarii in Europa, la plebiscit urmand sa participe in mod obligatoriu localitatile din stanga Nistrului. Obiectivele integrationiste urmeaza a fi corelate cu vecinii din Est si din Vest. Trecand in revista actiunile diplomatice proiectate pentru anul viitor, Voronin a spus ca la inceputul anului viitor consilierii prezidential de la Chisinau si de la Bucuresti vor proceda la consultari in vederea refacerii relatiilor politice moldo-romane. Voronin a spus ca autoritatile de la Chisinau conteaza foarte mult pe asistenta mediatorilor traditionali in procesul de reglementare a conflictului transnistrean, dar si pe Statele Unite care de curand s-au oferit sa contribuie eficient la aplanarea acestui litigiu de durata. Voronin a estimat ca Moldova devine cunoscuta in lume nu doar din cauza saraciei si conflictului transnistrean devenit unul cronic, ci gratie eforturilor depuse pentru a depasi aceste probleme dificile. Spre deosebire de mesajul incitant al presedintelui discursul premierului si cel al spicherului au fost concepute ca niste treceri in revista a activitatilor din anul 2002, formulate de o maniera diplomatica si pe alocuri bombastica. Premierul a cerut in special sprijinul legislatorilor pentru urmatorul an de guvernare. BASA-PRESS
0