36

Practici finlandeze pentru un sistem educațional prosper

Finlanda se prezintă cu rezultate extrem de bune la examenele Programului de Evaluare Internațională a Studenților (PISA). În ciuda faptului că este o națiune mică, de 5,5 milioane de oameni, Finlanda asigură  în mod consecvent primele 5 locuri la fiecare categorie, devenind astfel vârful educațional din Europa și unul dintre cele mai puternice din lume. 

Performanțele elevilor din această țară au determinat pe mulți educatori să examineze școlile din Finlanda pentru a afla care este totuși „ingredientul secret”. 

Program preșcolar puternic

Unul dintre motivele pentru care școlile finlandeze sunt capabile de rezultate atât de bune este faptul că în Finlanda copiii vin la școală având deja o bază foarte solidă. Guvernul finlandez are numeroase programe de sprijin pentru familii.  Mamele primesc 4 luni de concediu de maternitate plătit, existând  o perioadă suplimentară de 6 luni de concediu disponibilă pentru mame sau tați, de asemenea, cu plată integrală. În cazul în care părinții aleg creșa, guvernul subvenționează facilități cu un personal foarte instruit (educatoarele de creșă dețin diplome de licență), cu asistență pentru familii în funcție de venit; Programul preșcolar de zi este gratuit, de înaltă calitate și este utilizat de majoritatea părinților finlandezi. Anume din acest motiv,  atunci când copiii încep școala la vârsta de 7 ani, aceștia au deja o pregătire solidă.

Profesori cu pregătire vastă

Una dintre condițiile pentru ocuparea unei poziții din sfera didactică este o diplomă de masterat bazată pe cercetare  (studii pe deplin plătite de guvernul finlandez).  Toți profesorii finlandezi au o dublă (uneori chiar triplă) specializare, obținută în cinci ani: de exemplu, cine predă matematica de obicei predă și fizică și/sau chimie.

Photo: Amanda Soila

Deoarece profesorii se angajează într-o pregătire atât de intensă pentru rolurile lor (între 5 și 7 ani) aceștia sunt mai predispuși să considere învățământul ca fiind o profesie pe viață. Societatea finlandeză acordă profesorilor o poziție de respect și de prestigiu, lucru care le permite și îi încurajează să-și îndeplinească misiunea cu maxim interes și dăruire. 

 Registre și agende electronice

Spre deosebire de alte țări, în Finlanda profesorii nu intră în clasă cu catalogul sub braț, pentru că de fapt, cataloage fizice nu există. Registrul este unul electronic și face parte din Wilma, un sistem prin intermediul căruia școlile comunică cu elevii și părinții despre orar, note, absențe, motivări și prin care elevii își aleg cursurile opționale. În momentul în care elevul împlinește 18 ani, părinții nu mai au acces la Wilma.

Fără birocrație

Lipsa unor cataloage fizice scutește cadrele didactice de completarea numeroaselor tabele și acte. Profesorii finlandezi petrec, în general, mai puțin timp în clasă. Dacă un profesor de învățământ secundar din SUA petrece 1.080 ore de predare pe parcursul unui an școlar de 180 de zile, un profesor finlandez de învățământ secundar petrece aproximativ 600 ore de predare în aceeași perioadă. Astfel,  profesorilor finlandezi le rămân mai mult timp pentru a dezvolta noi strategii de predare, de a evalua în mod individual și de a răspunde nevoilor de învățare ale elevilor lor.

Fără testări

Testările standardizate nu fac parte din sistemul educațional finlandez. Există un singur test standardizat mandatat pentru elevii finlandezi, iar acesta se dă la sfârșitul liceului. Înainte de acesta, pot exista teste la nivel regional, dar rezultatele nu sunt făcute publice și nu sunt subliniate de către profesori, școli, părinți sau mass-media. Lipsa accentului pe teste standardizate înseamnă că profesorii finlandezi au o mare flexibilitate în modul în care își structurează lecțiile. 

Bucuria și jocul - elemente obligatorii în școli

Există o veche vorbă finlandeză: ”Lucrurile pe care le învățați fără bucurie le veți uita cu ușurință”. Pornind de la această filozofie, fiecare școală finlandeză are o echipă de bunăstare dedicată promovării fericirii copiilor în școală. Pe lângă orele standard de limbă, matematică și știință, copiii frecventează o gamă largă de ore suplimentare ca limba a doua, educație fizică, arte și meserii, etică și muzică. Între ore, copiii sunt trimiși afară pentru 15 minute de joc liber, de câte patru ori pe zi, indiferent de vreme. Cadrele didactice și părinții finlandezi consideră aceste plimbări neorganizate ca fiind o parte necesară a procesului de învățare.

Photo: Becky Searls

toptenz.net

0