2018 a fost anul în care s-au depus eforturi pentru a implementa Codul Educației
Agenția de presă IPN prezintă un tablou al anului, pe diferite domenii, în viziunea autorităților guvernamentale și a experților independenți. „2018: cum a fost și cum n-a fost!?”
Nr.3: Educație, cultură și cercetare
S-au realizat activități concrete și cu impact
Secretarul general de stat al Ministerului Educației, Culturii și Cercetării, Igor Șarov, spune că 2018 a fost un an al schimbării, s-au realizat activități concrete și cu impact, a fost un an în care s-a depus efort pentru a asigura cu succes continuitatea implementării prevederilor Codului Educației. S-a reușit solidarizarea comunității educaționale, s-a făcut auzită vocea societății, care a fost consultată pe larg în procesul elaborării politicilor educaționale.
Printre progresele înregistrate în 2018 în domeniul educației, secretarul menționează noul curriculum pentru educația timpurie și învățământul primar. Au fost reconceptualizate curriculumurile la disciplinele „Dezvoltare personală”, „Educație pentru societate”, „Educație tehnologică” și a două module: „Educație digitală” și „Robotica”. În 2018 a fost majorată indemnizația unică pentru tinerii specialiști, de la 45 la 120 de mii lei pentru absolvenții instituțiilor de învățământ superior, și de la 36 la 90 de mii lei pentru absolvenții instituțiilor de învățământ profesional tehnic post-secundar.
Dezvoltarea profesională continuă a cadrelor didactice și manageriale a fost în premieră finanțată din bugetul de stat. În vederea acoperirii necesarului de cadre didactice, au fost alocați patru milioane de lei pentru recalificarea a peste 400 de cadre didactice. Pentru dezvoltarea educației digitale, au fost acordate tablete digitale fiecărui învățător de clasa I-a. Au fost distribuite 300 de calculatoare, 96 de autobuze școlare. La fel, au fost majorate normele financiare pentru alimentația copiilor. Prioritățile anului 2019 țin de elaborarea curriculumurilor pentru noi trepte de școlarizare, elaborarea unei noi generații de manuale și încurajarea autonomiei școlare prin asumarea responsabilității la nivel local.
Cât privește domeniul culturii, Igor Șarov menționează dezvoltarea creativității și inovării, îmbunătățirea dialogului intercultural, sensibilizarea oamenilor în vederea înțelegerii și aprecierii patrimoniului cultural, creșterea accesului și participării oamenilor la viața culturală. Strategia de dezvoltare a culturii „Cultura 2020” definește politica Guvernului în domeniul culturii. Progresele înregistrate vizează restaurarea și conservarea Muzeului Național de Artă al Moldovei, Conacului familiei Lazo de la Piatra, Sălii cu Orgă, Teatrului Republican muzical dramatic „Bogdan Petriceicu Hasdeu” din Cahul. În 2018 au fost susținute financiar 12 proiecte de producție cinematografică, fiind alocate în acest sens cinci milioane de lei. Pentru anul viitor se propune modernizarea infrastructurii culturale, crearea și asigurarea funcționalității muzeelor pentru comemorarea trecutului istoric. Este vorba de Muzeul victimelor și represiunilor politice și Muzeul istoriei și culturii evreilor, dar și lansarea unui Program de revitalizare a caselor de cultură.
A fost depășit caracterul declarativ al reformelor
Expertul Institutului de Politici Publice, Anatolie Gremalschi, susține că în 2018 în domeniul educației s-au inițiat mai multe reforme și a fost depășit caracterul declarativ al acestora. A crescut nivelul de participare a cadrelor didactice din școli în stabilirea scopurilor și obiectivelor reformelor. Au fost inițiate și realizate mai multe reforme, precum majorarea salariilor cadrelor didactice, creșterea alocațiilor pentru tinerii specialiști, alocații pentru procurarea de către cadrele didactice a rechizitelor și suporturilor didactice, lansarea procesului de modernizare a curriculumului.
De la 1 septembrie se implementează noul curriculum în educația timpurie, învățământul primar, educația pentru societate, dezvoltarea personală, educația digitală, educația tehnologică și robotica. Pentru prima oară, procesul de elaborare a noului curriculum a fost unul participativ, cu implicarea directă a cadrelor didactice și a practicienilor. A fost aprobată Strategia sectorială anticorupție, care are drept scop diminuarea plăților cerute de la părinți în școli, afirmarea integrității academice, subliniază Anatolie Gremalschi.
La capitolul restanțe, expertul menționează persistența neconștientizării de către mulți părinți a importanței calității educației, mulți din ei optând pentru paradigmele unui învățământ din secolul trecut. De cealaltă parte, factorii politici se află în condițiile unui an preelectoral, sunt nevoiți să apeleze la elemente de populism, evitând abordarea anumitor problemele stringente. În opinia lui Anatolie Gremalschi, pentru 2019 inspiră optimism patru factori: crearea de către autorități a condițiilor pentru implicarea directă a cadrelor didactice în elaborarea și implementarea concepțiilor de reformare a învățământului, orientarea educației către necesitățile elevilor și părinților, ameliorarea condițiilor de muncă și de salarizare a cadrelor didactice şi implicarea mai activă a părinților în viața școlii.
Multe evenimente culturale, mai ales sub egida centenarului
În opinia directorului OWN TV Studio, Virgiliu Mărgineanu, 2018 a oferit multe evenimente culturale, mai ales sub egida centenarului. În domeniul cinematografic s-au inițiat mai multe proiecte comparativ cu 2017, dar, cu regret, bugetele restrânse fac dificilă realizarea lor. „Am dori ca direcționarea fondurilor spre domeniul cultural și cel al educației să crească astfel crescând și calitatea acestor proiecte”, menționează Virgiliu Mărgineanu.
Directorul OWN TV Studio își exprimă speranța ca anul 2019 să fie și mai productiv, oferind șansa de afirmare mai multor cineaști, în special tinerilor și debutanților. Cineaștii îşi doresc mai multe săli de cinema în toată țara, unde să fie proiectate filmele. Ținând cont de decizia autorităților de a adopta legea privind cash rebate-ul, speranța este ca în viitorii ani investițiile străine în producțiile cinematografice și audiovizuale să crească, dezvoltând astfel coproducțiile bi- și multilaterale.
Sursa: IPN