Schimbările climatice fac ravagii în Marea Barieră de Corali
Veștile legate de soarta Marii Bariere de Corali din Australia conturează tot mai mult o situație fără scăpare pentru acest paradis acvatic. Jumătate din recif este complet mort în prezent, după episoadele de încălzire a apelor din ultimii doi ani, transmite National Geographic, citat de digi24.ro.
Fenomenul de albire în masă se produce atunci când coralii, deranjaţi de creşterea temperaturii, expulzează algele microscopice cu care trăiesc în simbioză, denumite zooxante. Acestea furnizează coralilor hrana de care au nevoie, dar şi culoarea scheletului din calcar. Dacă zooxantele nu revin în ţesutul coralian, coralul moare.
Efectul climatic este similar unei păduri mistuite de un incendiu devastator.
O mare parte a ecosistemului recifului, de-a lungul coastei de nord, a devenit un vast cimitir de corali.
„Ei nu au murit încet, de foame, ci au murit direct ca urmare a stresului provocat de căldură. S-au fiert din cauză că temperaturile au fost extreme'', declara în urmă cu câteva luni profesorul Terry Hughes, director al Centrului ARC pentru studii ale recifurilor de corali din cadrul Universităţii James din Townsville.
Înscrisă în Patrimoniul Mondial UNESCO în 1981, Marea Barieră de Corali se întinde pe aproximativ 348.000 de kilometri pătraţi de-a lungul coastei australiene şi reprezintă cel mai mare ansamblu coralifer din lume.
Hughes şi colegii săi au analizat întregul recif pe baza observaţiilor efectuate din aer dar şi din apă, realizate în 63 de zone de-a lungul celor 2.300 de kilometri ai Marii Bariere de Corali, şi au combinat datele cu cele obţinute în urma monitorizări satelitare.
Temperatura apelor de-a lungul recifului a crescut cu 1 grad Celsius peste medie, situaţie cauzată de o combinaţie între schimbările climatice şi fenomenul climatic ciclic El Nino.
„Am avut patru episoade de albire (1998, 2002, 2016 şi 2017) în Marea Barieră, cu o creştere generală a temperaturii de 1 grad Celsius", a spus Hugues. „Dacă vom continua astfel cu emisiile noastre ca şi cum nu s-ar întâmpla nimic, nu cred că Bariera va supravieţui", a explicat Hughes.
Recifele acoperă mai puţin de 0,2% din suprafaţa oceanelor, însă adăpostesc 30% dintre speciile de animale şi de plante acvatice, pe care le protejează de prădători şi le oferă hrană. De asemenea, ele contribuie la protejarea coastelor, reprezintă o sursă importantă în alimentaţia oamenilor şi sunt o bună resursă turistică.