Cum pot fi blocate paginile de internet care fură articole și fotografii?

Drepturile de autor în Republica Moldova sunt reglementate de „Legea privind drepturile de autor și drepturile conexe” din anul 2010. Articolul 66 al acestei legi se referă la încălcarea drepturilor de autor în mediul online: dacă cineva îți fură un articol sau o poză pe internet poți să-l dai în judecată. Însă la tribunal se ajunge doar dacă administratorii acelui site au refuzat să șteargă conținutul preluat ilegal, la cererea deținătorului drepturilor de autor.

Ce prevede legea

Din articolul 66 al legii privind drepturile intelectuale aflăm că firma care acordă servicii de hosting, internet-providerul sunt complice la încălcarea dreptului de autor în mai multe cazuri. Una dintre aceste situații este atunci când, de exemplu, compania de hosting sau providerul de internet a fost înștiințat de titularul drepturilor de autor că un anume site folosește conținut furat, dar nu a întreprins nimic pentru a bloca sau restricționa accesul la acel site.

La fel, providerul și firma de hosting va fi sancționată mai ales dacă favorizează și contribuie la promovarea conținutului furat. Altă situație este atunci când providerul distorsionează informația despre titularul dreptului de autor, când publică informație eronată, modifică sau șterge informația privind titularul dreptului de autor și când pune la dispoziția terțelor persoane link-uri, adrese web care ar facilita copierea sau furtul intelectual. Totodată, firma de hosting sau providerul nu se face responsabilă pentru acțiunile acelor care fură conținut dacă nu a fost informată despre acest furt sau dacă nu are posibilitatea să restricționeze accesul la acele materiale reproduse ilegal.

Ce prevede Codul deontologic

Experții din domeniul media spun că actualul Cod deontologic al jurnalistului din Republica Moldova este depășit, chiar dacă, acum 7 ani, a fost adoptat în conformitate cu bunele practici europene. Uniunea Europeană pregătește o nouă directivă privind încălcarea drepturilor de autor pe internet, directivă la care va adera și Republica Moldova.

Însă Codul deontologic al jurnalistului este și mai explicit: jurnalistul trebuie să respecte dreptul de autor. Preluarea materialelor jurnalistice se realizează în limita maximă a 500 de semne, dar fără a depăși jumătate de articol sau știrea preluată. În mod obligatoriu, în aceste cazuri, trebuie citate sursa și autorul informației, iar în cazul portalurilor informaționale, trebuie indicat și linkul direct la sursă. Preluarea integrală se poate realiza doar în condițiile unui acord încheiat cu deținătorul drepturilor de autor.

Agenția de stat pentru protecția intelectuală este cea care reglementează tot ceea ce ține de furt intelectual, inclusiv în mediul online. Aflăm aici că proprietarul sau autorul unui conținut online poate să ofere „autorizații” persoanelor terțe pentru respectiva operă. Deobicei această autorizație se numește „licență”.

Cum funcționează în mod practic

Eugen Rusu, șeful Direcției Gestiune Colectivă de la AGEPI, ne-a explicat cum pot fi protejate drepturile de autor în online. În primul rând, trebuie să știm că un site are dreptul să ceară închiderea, blocarea sau sistarea accesului la un alt site care îi fură conținut. Acest lucru poate fi făcut prin hotărâre judecătorească dacă cel care depune cerere demonstrează că produsul îi aparține. Există însă și modalități de a cere blocarea site-ului și înainte de a obține o decizie judecătorească în acest sens. În practică lucrurile ar trebui să se întâmplă astfel: autorul îi trimite o solicitare site-ului care publică conținut ce nu-i aparține să șteargă sau să blocheze conținutul disputat. În cazul în care acel site refuză, atunci se redactează o cerere de chemare în judecată.

Când vorbim despre dreptul de autor, trebuie să menționăm că acesta este facultativ. Autorul decide de sine stătător să-și apere dreptul de autor sau nu. Există și posibilitatea înregistrării la AGEPI. Imediat ce autorul se înregistrează la AGEPI, acesta începe să fie protejat. „Atât timp cât contentul apare în public, acesta deja este protejat, însă ca să se evite copierea, reproducerea sau alte forme de încălcare a dreptului, este nevoie ca în content să fie indicat numele prenumele autorului, data primei publicări și litera „c” încercuită. Toate aceste condiții pot fi îndeplinite fără înregistrarea la AGEPI”, spune Eugen Rusu.

Orice site, publicație online se poate înregistra la AGEPI și, urmare a acestui pas, să demonstreze mai ușor în instanța de judecată că un anume conținut îi aparține. AGEPI va emite un certificat de copyright. Dacă însă autorul se adresează la AGEPI după ce s-a produs furtul propriu-zis, iar acel site a reușit primul să publice conținutul, certificatul emis de AGEPI nu va mai fi luat în considerare. În acest caz autorul va apela la alte dovezi pentru a demonstra că opera îi aparține.

Dacă autorul are câștig de cauză, judecata va obliga providerii de internet să blocheze accesul la acel site. Însă până la decizia judecătorească, autorul poate să ceară suspendarea, blocarea sau ștergerea informației.

moldnova.eu