Tinerii moldoveni au pretenții mari de la angajatori și mint în CV-urile lor

Salariu de 7.000 de lei fără a avea o zi de muncă în spate – asta este ceea ce își doresc tinerii din Republica Moldova. În plus, aceștia vor un orar de muncă flexibil, mașină personală, birou echipat cu de toate și decorat „cu elemente de culori aprinse care să ridice dispoziția”. Cel puțin acestea sunt concluziile unui sondaj realizat de Magenta Consulting despre cerințele pe care le au tinerii de la angajatori.

Tinerii din Republica Moldova au pretenții destul de exigente de la potențialii angajatori. Salariul decent este primul și cel mai important criteriu după care aceștia își aleg job-ul.

Tinerii vor din start salarii de 7.000 de lei

Salariu „decent”, „bun”, „adecvat”, „plătit la timp”, „stabil” este cel mai des întâlnită condiție – fiecare al treilea tânăr a oferit un astfel de răspuns atunci când a fost întrebat despre condițiile de muncă pe care și le dorește. Potrivit sondajului Magenta Consulting puțini tineri au pomenit despre motivare financiară suplimentară, adică adaosuri la salariu sau salarizarea în funcție de realizarea scopurilor. Acest lucru demonstrează că în Republica Moldova majoritatea angajaților sunt obișnuiți să primească un salariu fix, iar ideea că vor fi plătiți în funcție de performanțele obținute le displace.

Așadar, stabilitatea salariului, dar și plătirea la timp a acestuia sunt principalele dorințe ale tinerilor în căutarea unui job. Aceștia au mai menționat că nu-și doresc să ceară mereu leafa de la angajator și că aceasta trebuie plătită în fiecare lună, pe aceeași dată. De altfel, aceasta este și una dintre sugestiile specialiștilor în recrutare care sfătuiesc companiile să menționeze, în anunțurile de angajare, data când sunt oferite salariile.

Majoritatea tinerilor înțeleg, totuși, că la început de cale aspirațiile financiare trebuie să fie modeste. Dintre participanții la sondaj, 17 au declarat că vor un salariu de 7.000 de lei din start, fără posibilitatea ca acesta să crească în următorii ani. Alți 75 de tineri au spus că sunt gata să accepte un salariu de 5.000 de lei lunar, numai dacă acesta va fi mărit cu 1.500 de lei în următorii ani de muncă.

Orar fix sau grafic liber de muncă?

Graficul de lucru este un alt criteriu important pentru tinerii care caută un loc de muncă. Aceștia spun că sunt dispuși să lucreze 5 zile pe săptămână, 8 ore pe zi, cu minim 2 zile de odihnă și o oră liberă pentru prânz.
Fiind rugați să aleagă între un orar fix și unul flexibil – în care salarizarea depinde de rezultatele obținute – majoritatea a ales a doua variantă. Tinerii tind să creadă că un grafic liber presupune mai mult timp liber, iar cuvântul „rezultate” li se pare mai puțin înfricoșător decât „orar fix”. Cel mai des, însă, un job cu orar flexibil implică un volum de lucru mai mare decât un job cu orar stabilit.

Vor mașină și birou personal

Un alt aspect important pentru tineri, în special pentru cei care au participat la sondaj, îl reprezintă ambianța și spațiul în care vor munci. Având gadgeturi de ultimă generație, tablete, note-book-uri încă de la școală, tinerilor le este greu să accepte tehnica învechită pe care o găsesc în birourile instituțiilor de stat. În cazul în care se angajează în fabrici și uzine, aceștia așteaptă, de asemenea, să lucreze cu echipamente noi. Potrivit sondajului Magenta Consulting, tinerii moldoveni vor să aibă mașină de serviciu, birou personal cu o ambianță plăcută, decor viu, „cu elemente de culori aprinse, care să ridice dispoziția”.

Tinerii nu cunosc bine limba engleza

Faptul că tinerii au pretenții mari de la angajatori reprezintă un dezavantaj pentru ei. În plus, de multe ori, aceștia se așteaptă să primească multe de la angajatori fără ca să ofere la fel de multe în schimb. „Motivul pentru care tinerii noștri nu găsesc locuri de muncă este că nu cunosc suficient de bine limba engleză sau cel puțin o limbă de circulație internațională. Mi s-a întâmplat, de exemplu, să caut angajați pentru companii care oferă salarii decente, dar angajatul trebuie să cunoască elementar, limba rusă, română, engleză și să fie înclinat spre marketing. Chiar acum caut pe cineva care să scrie bine și să cunoască engleza și de două luni nu pot găsi un aplicant potrivit. Tinerii scriu în CV că știu engleză, dar la interviu se dovedește că nu-i chiar așa. Și da, într-adevăr, cerințele salariale sunt uneori prea mari”, explică Maria Bocancea, consultant în recrutare din cadrul unei companii de specialitate din Republica Moldova.

„Un salariu de 5.000 de lei nu este deloc ireal. Problema este că tinerii nu sunt suficient de pregătiți”, precizează Maria.

Unde se pot angaja proaspeții absolvenți

Potrivit consultanților în recrutare, majoritatea companiilor au nevoie de angajați care să cunoască cel puțin o limbă de circulație internațională. Pe lângă engleză, la fel de solicitate sunt cunoștințele de limbă franceză și spaniolă. Un fenomen întâlnit este cel în care companiile mari recrutează tineri de pe băncile facultății și îi instruiesc după bunul lor plac. „Un student este ușor de modelat după necesitățile și valorile companiei, în timp ce o persoană cu o experiență de 10 ani în spate are propriile viziuni și e mai greu de controlat”, explică specialista în recrutare.

Aceasta spune că, de obicei, tinerii se pot angaja ușor la un call-centru sau în funcția de asistent sau consultant în vânzări.

Ce vor tinerii și ce oferă statul

În multe instituții de stat există funcții vacante pe care tinerii, însă, le evită. Biroul Național de Statistică, de exemplu, duce lipsă de angajați. Se caută șefi de secții, specialiști superiori și consultanți. Oferta administrației BNS coincide pe anumite segmente cu dorințele exprimate de participanții sondajului realizat de Magenta Consulting.

Salariile încep de la 2.800 de lei pentru un specialist superior și ajung la maxim 6.240 de lei în cazul șefilor de direcții. Pentru acești bani angajații la Statistică lucrează 8 ore pe zi la birou, au o oră liberă pentru pauza de masă, deplasări în teren și trebuie să fie gata să muncească peste program dacă este cazul. Totodată, aceștia trebuie să aibă studii superioare, să vorbească o limbă de circulație internațională și, evident, să aibă cel puțin un an de experiență de muncă.

În a doua parte a anului 2017, în Republica Moldova erau peste 45.000 de șomeri. Cele mai multe persoane fără un loc de muncă provin din mediul urban și sunt bărbați, potrivit Biroului Național de Statistică. Totodată, 6,2% din persoanele cu vârsta cuprinsă între 15 și 29 de ani sunt șomeri.

moldnova.eu