Republica Moldova, țara în care traficanții de carne vie scapă cu amenzi de 3.000 de lei

Moldovenii au fost şi continuă să fie traficaţi în peste 45 de ţări din lume. Una din 20 de victime este vândută, la propriu, de un prieten apropiat sau o rudă. De Ziua Europeană pentru combaterea traficului de ființe umane, autoritățile din Republica Moldova povestesc despre eforturile pe care le fac pentru a reduce amploarea acestui fenomen. La nivel internațional însă, țara noastră nu este privită drept un bun exemplu de luptă împotriva acestei grave probleme. În 2017, Raportul Departamentului de Stat al SUA menționează că autoritățile noastre nu se concentrează suficient pe cazurile complexe de trafic de fiinţe umane și nu reuşesc să asigure protecţia victimelor.

Patru din zece victime ale traficului de fiinţe umane din Republica Moldova sunt recrutate de cineva cunoscut, iar un moldovean din 20 este traficat de un prieten apropiat sau o rudă. Persoanele din țara noastră ajung să fie exploatate sexual, obligate să muncească în condiții grele sau să cerșească în țări din fosta Uniunea Sovietică, Europa, Statele Unite ale Americii și mai nou, Africa sau Orientul Îndepărtat.

Oficialii fac trafic de ființe umane

Republica Moldova și-a asumat un șir de obligaţii cu privire la combaterea traficului de ființe umane, semnând și ratificând convenţii internaţionale şi regionale în acest sens, cum ar fi Protocolul privind prevenirea, reprimarea şi pedepsirea traficului de persoane, în special al femeilor şi copiilor (Protocolul de la Palermo), Convenţia Consiliului Europei privind lupta împotriva traficului de fiinţe umane și Convenţia Naţiunilor Unite împotriva criminalităţii transnaţionale organizate. În pofida tuturor angajamentelor oficiale de a lupta împotriva „sclaviei moderne”, uneori, însăși oamenii legii sunt cei care împing moldovenii în mâinile traficanților.

Politica, mai interesantă decât traficul de carne vie

De Ziua Europeană pentru combaterea traficului de ființe umane, autoritățile Republicii Moldova s-au întrunit într-o ședință în care au discutat despre lansarea unei platforme parlamentare pentru discuții privind diminuarea fenomenului. După ședința desfășurată la Parlament cu ușile închise, spicherul Andrian Candu a susținut o conferință de presă în cadrul căreia a vorbit mai mult despre Igor Dodon și Curtea Constituțională. „Sunt date statistice uneori mai alarmante, alteori mai puțin alarmante. Sunt propuneri pentru a îmbunătăți sistemul, inclusiv pentru protecția martorilor și a victimelor traficului de ființe umane. Avem nevoie de o politică clară de încurajare a angajării victimelor. E un început foarte bun de discuții pe platforma parlamentară”, a declarat președintele Parlamentului, Andrian Candu, și a trecut la subiectul privind neînțelegerile iscate între Curtea Constituțională, Președinție, Parlament și Guvern.

Pedepse blânde pentru traficanți

Un raport tematic întocmit de experți din SUA, publicat în luna iulie 2017, arată că Guvernul Republicii Moldova nu respectă pe deplin standardele minime pentru eliminarea traficului de ființe umane și că țara noastră a revenit la nivelul pe care îl avea în anul 2010. Potrivit experților americani, autoritățile se concentrează pe cazuri mai simple de trafic și le ignoră pe cele internaționale și complexe. În plus, complicitatea oficialilor la infracțiunile de trafic de ființe umane reprezintă o problemă extrem de mare pentru țara noastră.

Chiar și atunci când polițiștilor sau funcționarilor publici li se intentează dosare penale pentru implicarea în cazuri de trafic, aceștia scapă cu pedepse ușoare. De exemplu, fostul șef al Federației de biatlon din Moldova, acuzat de trafic de copii, în 2014, a fost achitat fiindu-i aplicată o amendă de 3.000 de lei. În 2013, un polițist a fost reținut pentru că ar fi acceptat mită pentru a-și convinge colegii să claseze un dosar de trafic. Procesul acestuia nu a avut finalitate, se mai arată în raportul americanilor.

Așadar, pedepsele acordate traficanților din Republica Moldova sunt, de cele mai multe ori, foarte blânde. De exemplu, în anul 2015, dintre cele 139 de persoane în privinţa cărora au fost pronunţate sentinţe, pedeapsa închisorii a fost aplicată pentru 41 de inculpaţi, în timp ce 51 de persoane s-au ales cu suspendarea condiţionată a executării pedepsei. Totodată, 28 de inculpaţi s-au ales cu o simplă amendă.

Metoda „Loverboy”

Tot mai mulți traficanți de persoane oferă victimelor impresia unei frumoase povești de dragoste pentru a le ademeni peste hotare cu scopul de a le exploata. Metoda de racolare, numită „Loverboy”, nu este una nouă, însă potrivit Centrului Internațional „La Strada” s-a constatat o reactivizare a acesteia în Republica Moldova.

Unul dintre cele mai recente cazuri care a ajuns în atenția specialiștilor centrului „La Strada” este cel al unei tinere din Moldova care a cunoscut un bărbat originar din Cipru. Moldoveanca a crezut în declarațiile de dragoste și promisiunile bărbatului și a plecat la el. Odată ajunsă în Cipru tinerei i-au fost interzise discuțiile cu persoane din exterior. În rarele situații când poate vorbi cu o prietenă, aceasta este supravegheată și poate discuta doar în limba engleză astfel încât recrutorul s-o înțeleagă. Femeia poate vorbi cu mama sa prin scrisori și numai după ce concubinul ei traduce mesajele pe care aceasta vrea să le trimită.

Nu se cunoaște numărul victimelor

Potrivit Comitetului Național de combatere a traficului de persoane, numărul victimelor acestui fenomen nu poate fi stabilit cu exactitate. Multe victime rămân neidentificate în ţările de destinaţie sau în Republica Moldova din diverse motive. Despre amploarea acestui fenomen vorbește numărul victimelor care au primit asistență specializată pentru a ieși din acest cerc vicios.

Statistica ultimilor 10 ani arată că, în total, au fost asistate 6.209 de potenţiale victime ale traficului de ființe umane. În 2006, numărul acestora era de doar 19, iar în 2015 a crescut până la 1.177.

Femeile care vând femei

Potrivit autorităților, bărbații sunt cei care recrutează persoane pentru a le trafica. Cu toate acestea, printre persoanele condamnate la închisoare pentru trafic de ființe umane sunt mai multe femei. Psihologii susține că femeile-recrutori inspiră victimelor mai multă încredere și totodată, sunt cele care ajung cel mai des în vizorul organelor de drept.

În ultimul timp, autoritățile au constatat răspândirea unor metode noi de exploatare a victimelor și anume exploatare în scopul prelevării de organe, țesuturi sau celule și exploatarea în scopul antrenării în activități criminale.

În 2015, pe plan mondial, a fost adoptată Agenda de dezvoltare durabilă 2030. Documentul conţine un set ambiţios de obiective privind traficul de persoane. Astfel, în cel mult 15 ani, se vrea eliminarea tuturor formelor de trafic și violență împotriva copiilor şi femeilor.

moldnova.eu