888

Găgăuzia vrea să se extindă? Ce prevăd trei proiecte de legi

Subiectul privind proiectele de legi care vizează consolidarea autonomiei găgăuze a acaparat politica moldovenească în ultimele 2 luni. De asemenea, amânarea luării unei decizii în legislativul moldovenesc a încordat și mai mult relația dintre Chișinău și Comrat.

Cele trei inițiative legislative au fost elaborate de parlamentarii din Adunarea Populară a Găgăuziei și au fost înregistrate în Parlament vara trecută – în iulie și august 2016. Acestea au fost criticate inițial din cauza că Partidul Liberal, care făcea parte atunci din coaliția de guvernare, s-a opus adoptării lor. Odată cu ieșirea PL de la guvernare, subiectul privind adoptarea documentelor a fost readus în discuție. Astfel, la începutul lunii iunie, două din cele trei proiecte s-au regăsit pe ordinea de zi a Parlamentului, dar dezbaterea asupra acestora a fost amânată, ceea ce a provocat un val de acuzații lansate de la Comrat spre Capitala Moldovei.

Ce vor deputații găgăuzi?

Prin cele trei proiecte de legi deputații găgăuzi doresc lărgirea autonomiei și o mai mare independență față de Chișinău. Astfel, în unul din documente aleșii locali din UTA Găgăuzia insistă asupra modificării Legii privind organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova din 27 decembrie 2001. Aceștia consideră necesar ca Găgăuzia să se bucure de un statut special de administrare, diferit de administrarea teritorială din celelalte regiuni ale țării. Mai exact, aceasta ar însemna ca localitățile din autonomie să nu mai fie împărțite în unități de nivelul unu și doi ca cele din restul teritoriului țării, ci să aibă un nivel special de administrare prevăzut de o normă distinctă, astfel încât să decidă de sine stătător cum să fie organizată administrativ-teritorial regiunea.

Găgăuzia vrea să se extindă?

Cea mai importantă modificare a Legii privind organizarea administrativ-teritorială, pe care o propun deputații găgăuzi, este modul de ieșire și intrare a localităților din și în componența Găgăuziei. Astfel, inițiatorii documentului își doresc ajustarea legii în conformitate cu art. 5 (alineatul 2) din Legea privind statutul juridic special al Găgăuziei (Gagauz Yeri) din 23 decembrie 1994:

„Localităţile unde găgăuzii constituie mai puţin de 50 de procente din populație pot fi incluse în componenţa Găgăuziei în baza voinţei majorităţii alegătorilor, liber exprimate în cadrul referendumului local, efectuat din iniţiativa a cel puţin o treime din alegătorii localităţii respective”, este stipulat în acest articol.

Centrul Național Anticorupție a atenționat într-un aviz că documentele „promovează interesele administrației UTA Găgăuzia, care se va bucura de un grad prea mare de autonomie”, dar și că e posibil de asemenea ca Găgăuzia să crească din punct de vedere teritorial ca urmare „a absorbției localităților din sudul Republicii Moldova”.

Guvernul și Comisia juridică declară actele legislative anticonstituționale

Și executivul de la Chișinău a oferit un aviz negativ proiectului, declarându-l ca fiind unul anticonstituțional. Potrivit avizului guvernului, Parlamentul este organul reprezentativ suprem al cetățenilor Republicii Moldova și unica autoritate legislativă a statului, astfel încât suveranitatea națională aparține poporului Republicii Moldova, care o exercită în mod direct. Avizul negativ din partea guvernului vine și ca urmare a faptului că deputații din Găgăuzia nu menționează și „modul special” prin care va fi administrată autonomia. Există astfel riscul ca atât legislativul, cât și executivul moldovenesc să fie într-o oarecare măsură limitat în acțiunile sale din autonomie, ceea ce contravine Constituției Republicii Moldova. „Această propunere este anticonstituțională, deoarece orice limitare a dreptului Parlamentului trebuie să fie stipulată în Constituția Republicii Moldova”, au argumentat reprezentanții Guvernului. De aceeași părere este și Comisia juridică din Parlamentul Moldovei.

Condiția Comratului pentru Parlamentul de la Chișinău

În cel de-al doilea proiect de lege este vorba despre modificarea unui articol din Legea privind statutul juridic special al Găgăuziei. Comratul vrea ca în viitor dacă Parlamentul va dori să modifice această lege să o facă numai cu acordul Adunării Populare a Găgăuziei. „Modificările legislative identificate pe platforma grupului de lucru (creat de deputații de la Chișinău și cei de la Comrat în vederea asigurării, în cadrul normelor constituționale, funcționalității UTA Găgăuziei – n.n.) va contribui la aprofundarea relațiilor dintre autoritățile UTA Găgăuzia și autoritățile centrale, asigurând un grad înalt de credibilitate”, au argumentat autorii inițiativei.

Iar cel de-al treilea proiect vizează modificări la Legea privind administrația publică locală și Legea privind descentralizarea administrativă. Mai exact, inițiativa are ca scop introducerea în legislația națională a noțiunii de „autorități ale administrației publice locale de nivel special” care să însemne că „Adunarea Populară, Guvernatorul și Comitetul executiv sunt constituite și activează pe teritoriul unității teritorial autonome Găgăuzia, care are un nivel special de administrare pentru soluționarea problemelor cu caracter politic, economic și cultural în interesul întregii populații”. Comratul crede că această modificare „va înlătura vidurile în privința competențelor ce revin APG ca autoritate reprezentativă a populației din autonomie”.

În notele informative din toate cele trei proiecte de legi autorii nu uită să sublinieze că modificările propuse „sunt inspirate din recomandările Înaltului Comisar al OSCE pentru minoritățile naționale și ale Consiliului Europei (…), precum și din experiența de funcționare a altor autonomii studiate (Tirolul de Sud din Republica Italia, Insulele Aland din Republica Finlanda, Țara Galilor din Regatul Unit al Marii Britanie etc.)”.

Șantajul găgăuz

Forfota mare care s-a creat după 2 iunie, atunci când s-a decis amânarea adoptării acestor acte legislative, i-a făcut pe găgăuzi să recurgă la șantaj. Mai întâi, parlamentarii găgăuzi Nicolai Dudoglo, Demian Caraseni, Corneliu Dudnic (PDM) și Fiodor Gagauz (PSRM) au declarat că în cazul în care aceste proiecte nu vor fi adoptate într-un final, ei își vor depune mandatele de parlamentari. Ulterior, mișcarea Găgăuz Halkî a declarat că urmează să îndemne toți găgăuzii să boicoteze viitoarele alegeri care se vor desfășura în Republica Moldova. Contactat de moldNova, Ivan Burgundji, consilierul bașcanului Irina Vlah pe probleme juridice, dar și președintele executiv al Găgăuz Halkî, a declarat că Parlamentul Republicii Moldova este obligat să voteze cele trei inițiative legislative, astfel încât statutul special al Găgăuziei să fie unul funcțional din punct de vedere juridic. Acesta a catalogat funcționarii moldoveni ca fiind incapabili, acuzându-i că „nu au nici cea mai vagă idee cum funcționează o autonomie administrativă” și că autonomia „nu are nevoie de adoptarea proiectelor de legi în formă trunchiată, ci în forma lor inițială” și menționând că „în cazul în care acest lucru nu se va întâmpla, noi vom chema găgăuzii să boicoteze alegerile organizate de autoritățile moldovenești, astfel încât Parlamentul Moldovei va deveni unul nelegitim pentru Găgăuzia”.

Candu îi calmează pe găgăuzi

Agitația de la Comrat l-a determinat pe președintele Parlamentului, Andrian Candu, să invite conducerea Adunării Populare a Găgăuziei la discuții. La întâlnirea pe care aceștia au avut-o pe 10 iulie Candu a asigurat delegația găgăuzilor că toate proiectele de legi care vizează autonomia vor fi votate. „Nu s-a vorbit niciodată că cele trei proiecte de lege nu vor fi adoptate. Din păcate, a trebuit să lucrăm mult pentru ca aceste proiecte să treacă de toate comisiile. Nu ascundem că au fost discuții foarte grele în coaliția majoritară, dar am ajuns într-un final la un acord și ne apropiem de rezultate bune”, a declarat Candu. Acesta a conchis că ar exista voință politică pentru aprobarea proiectelor, menționând că este necesară asigurarea funcționalității UTA Găgăuzia într-un cadru legal, conform prevederilor legislative ale Republicii Moldova.

moldnova.eu

0